O planeta pasnica si prospera cu noua miliarde de locuitori

La Boston s-a desfasurat, luna trecuta, cel mai mare festival stiintific mondial. La congresul anual al Asociatiei Americane pentru Progresul Stiintei (AAAS), nu mai putin de 750 de vorbitori au

La Boston s-a desfasurat, luna trecuta, cel mai mare festival stiintific mondial. La congresul anual al Asociatiei Americane pentru Progresul Stiintei (AAAS), nu mai putin de 750 de vorbitori au abordat o incredibila paleta de subiecte, de la evolutia dinozaurilor pana la identificarea in imensitatea cosmica a unor noi planete, unde ar putea exista forme de viata. De fiecare data, la acest congres se dezbate o tema centrala, si anul acesta, asa cum era de asteptat dupa evenimentele din 11 septembrie - tragedia de la World Trade Center -, oamenii de stiinta prezenti s-au oprit asupra unei teme globale: "Stiinta intr-o lume a conexiunilor". O tema care, asa cum declara Peter Raven, presedintele AAAS, porneste de la "recunoasterea unei comunitati globale din care facem cu totii parte si a multiplelor sfidari ce ne stau in fata pentru cladirea unei lumi in care opt sau noua miliarde de fiinte omenesti vor putea trai in conditii de relativa prosperitate, pace si sanatate". In acest context general, unul dintre subiectele "aprinse" a fost schimbarea climatului, care, coincidenta sau nu, a format, chiar in ziua deschiderii congresului, obiectul considerentelor presedintelui Bush despre cum isi propune America sa abordeze amenintarea incalzirii generale a planetei. Casa Alba a respins, cum se stie, protocolul de la Kyoto, care prevede masuri drastice pentru limitarea poluarii atmosferice, ceea ce presupune cheltuieli foarte mari din partea tarilor dezvoltate, ale caror industrii sunt principala sursa de poluare. America nu este insa dispusa sa suporte asemenea cheltuieli - desi cand e vorba de bugetele militare nu se codeste - si propunerile lui Bush au in vedere o alternativa mai economicoasa, care nu a satisfacut, insa, pe toti participantii la congres. Un alt subiect controversat l-au constituit asa-numitele celule-matrita, multi cercetatori considerand ca asemenea celule prelevate de la embrionii aflati intr-un stadiu incipient de dezvoltare ofera promisiuni extraordinare pentru tratarea unor boli degenerative, in special in imbinare cu tehnica clonarii. Despre uluitoarele perspective pe care le deschid amintitele celule in vindecarea unor maladii astazi incurabile, inclusiv paralizia generala, vezi alaturat articolul "Superman isi pune speranta in celulele-miracol"... In America exista insa o puternica miscare "in apararea vietii", care se impotriveste cu inversunare fata de tot ceea ce ar leza caracterul sacrosanct al vietii umane, inclusiv cercetarile pe embrioni. Adeptii acestei miscari ar fi dorit ca participantii la congres sa se pronunte pentru interzicerea acestei noi ramuri a embriologiei. O buna parte din congresisti nu au fost insa de acord, multi dintre ei, dimpotriva, sustinand de la tribuna necesitatea unor asemenea cercetari. Problema a ramas deschisa, de rezolvarea ei depinzand, intr-o anumita masura, si perspectiva unei planete cu opt-noua miliarde de locuitori prosperi, pasnici si sanatosi, de care vorbea presedintele congresului.