Nu dioxidul de carbon încălzeşte Pământul!
0Un studiu făcut de americani arată că temperatura atmosferică crescută nu are legătură cu arderea hidrocarburilor. Trei oameni de ştiinţă americani au publicat un studiu despre schimbarea
Un studiu făcut de americani arată că temperatura atmosferică crescută nu are legătură cu arderea hidrocarburilor.
Trei oameni de ştiinţă americani au publicat un studiu despre schimbarea climatică în care demonstrează că nivelul dioxidului de carbon din secolul al XX-lea şi din primii ani ai secolului XXI nu a avut niciun efect asupra stării vremii. În plus, creşterea cantităţii de dioxid de carbon din atmosferă a dus de fapt
la o dezvoltare propice pentru plante.
Arthur B. Robinson, Noah E. Robinson şi Willie Soon sunt nişte oameni de ştiinţă americani respectabili al căror articol "Efectele de mediu ale creşterii dioxidului de carbon din atmosferă", publicat în primul număr din acest an al revistei "Environment&Climate News", a stârnit dezbateri aprinse privind schimbarea climatică. De fapt, cei trei oameni de ştiinţă îşi propun să schimbe viziunea lumii despre schimbarea climatică.
În ultimii 3.000 de ani, temperatura de pe Pământ a variat în medie cu trei grade Celsius. Autorii studiului spun că actuala creştere a temperaturiii de pe Pământ are loc ca urmare a refacerii planetei după o perioadă cunoscută ca "Mica Glaciaţiune" (Little Ice Age), care a avut loc pe la anul 1500. Cercetătorii vin aici cu exemplul lui George Washington care, împreună cu armata lui, a fost înfrânt în Valea Forge din Pennsylvania pe o iarnă foarte grea, dar nici atunci temperaturile nu depăşeau decât cu un grad temperatura medie înregistrată în urmă cu 3.000 de ani.
Temperatura atmosferică, arată cei trei autori, e reglată de activitatea solară, de efectul de seră, cauzat în mare parte de către vaporii de apă, dar şi de alte fenomene abia înţelese de către oamenii de ştiinţă. În ultimii 50 de ani, dioxidul de carbon din atmosferă a crescut cu 22%, dar, după cum arată datele ştiinţifice, temperatura atmosferică nu a crescut din cauza folosirii hidrocarburilor de către oameni.
Măsurătorile contrazic modelările computerizate
Predicţiile unei încălziri globale catastrofice, arată oamenii de ştiinţă americani, sunt bazate pe o modelare climatică computerizată, aflată la începuturi. Realitatea empirică, dată de măsurarea temperaturilor Pământului, arată că tendinţa de încălzire a acestora nu se datorează omului. Dimpotrivă, în timpul ultimelor decenii, când nivelul mediu de dioxid de carbon a crescut constant, media de temperatură din Statele Unite ale Americii a descrescut.
Temperatura din 2006, mai scăzută decât cea medievală
Oamenii de ştiinţă mai aduc un argument pentru faptul că încălzirea atmosferei Pământului nu e un pericol pentru omenire. Şi anume, în perioada Medievală, cunoscută ca "Medieval Climate Optium", a fost posibilă colonizarea Groenlandei. Oamenii au părăsit aceste teritorii după ce temperaturile au scăzut foarte mult. O analiză a 23 de recorduri cantitative a demonstrat că temperatura medie din 2006 a fost mai scăzută cu un grad Celsius sau cu două grade Fahrenheit decât cea din perioada medievală.
Măsurătorile pentru lungimea gheţarilor şi nivelul mării furnizează recorduri ale ciclului de refacere al Pământului. Astfel, temperaturile crescute diminuează gheţarii şi cresc nivelul mării din cauză că scade densitatea apelor oceanice şi a altor factori. Oamenii de ştiinţă arată că tendinţa de creştere a nivelului mării cu 7 inch pe secol a început înainte de anul 1940. Numai după acest an, nivelul hidrocarburilor făcute de om a crescut cu 84%. Mai mult, arată cercetătorii, niciuna dintre aceste tendinţe nu s-a accelerat în perioada 1940-2007, timp în care hidrocarburile au crescut de şase ori.
Chiar dacă nivelul mării va continua să crească în următoarele două secole la fel cum a crescut şi temperatura Mării Saragosa, oamenii de ştiinţă apreciază că acesta nu se va mări decât cu 0,0305 m între anii 2.000 şi 2.200. În concluzie, nici nivelul mării şi nici mărimea gheţarilor nu sunt legate de folosirea hidrocarburilor.
Oamenii ar trebui să producă mai multă energie
Nu există date ştiinţifice care să susţină ipoteza potrivit căreia creşterea cantităţii de hidrocarburi folosite de către om sau a dioxidului de carbon din atmosferă, precum şi a altor gaze ar avea consecinţe nefavorabile asupra creşterii temperaturilor, asupra vremii sau asupra peisajului. Potrivit concluziilor studiului, nu există niciun motiv pentru limitarea producţiei dioxidului de carbon sau a metanului.
Oamenii de ştiinţă consideră că nu ar trebui să ne îngrijorăm pentru calamităţile naturale, chiar dacă tendinţa actuală de creştere a temperaturii va continua. Argumentul adus aici ar fi că Pământul a fost mult mai cald acum 3.000 de ani, fără ca acest lucru să aibă efecte devastatoare.
Vremea mai caldă extinde creşterea duratei anotimpurilor şi în general duce la îmbunătăţirea locuirii în regiunile mai reci. Specialiştii spun că din cauza faptului că petrolul, cărbunele şi gazele naturale sunt folosiţi pentru a hrăni şi dezvolta un număr mare de oameni aflaţi în sărăcie, mult mai mult dioxid de carbon va fi emanat în atmosferă.
Oamenii de ştiinţă arată că Statele Unite şi celelalte ţări trebuie să producă mai multă energie, şi nu mai puţină, aşa cum erau recomandările de până acum. Cele mai practice şi prietenoase metode cu mediul sunt cele care folosesc tehnologiile hidrocarburilor şi pe cele nucleare.
Dioxidul de carbon a accelerat creşterea plantelor
Folosirea petrolului, a cărbunelui şi a gazelor naturale de către om nu a încălzit deloc Pământul, iar prognozele făcute de oamenii de ştiinţă arată că acest lucru nici nu se va întâmpla în următoarele secole. Producerea dioxidului de carbon a accelerat dezvoltarea plantelor şi a permis creşterea acestora în regiuni mai uscate ale planetei.
De asemenea, viaţa animalelor, care depinde de plante, a devenit mult mai prosperă. Cei trei oameni de ştiinţă trag concluzia că activitatea umană produce numai o mică parte din dioxidul de carbon din atmosferă. De fapt, omenirea nu face decât să mute dioxidul de carbon din cărbune, petrol şi gaze naturale aflaţi în straturile joase ale solului în atmosferă, unde acesta e folosit de lucrurile vii.