Noile restricţii la nivelul întregii ţări, aplicate ca urmare a exploziei de infectări cu SARS-CoV-2 - VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Imagine: Facebook / Poliţia Română
Imagine: Facebook / Poliţia Română

Noi restricţii urmează să fie instituite în întreaga ţară, ca urmare a creşterii abrupte a numărului de infectări cu virusul SARS-CoV-2. În multe localităţi din ţară, acolo unde incidenţa depăşeşte pragul de 7,5‰, carantina de noapte ar putea începe mai devreme pe toată durata săptămânii, iar magazinele s-ar putea închide la ora 18.00. În plus, circulaţia persoanelor în afara localităţilor cu o rată mai mare de 3 la mie ar putea fi interzisă.

Prefectul Capitalei, Alin Stoica, a declarat că vineri se va întruni Comitetul Minicipilui Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU) pentru a pune în aplicare restricţiile care se impun, după publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU).

„Măsurile vor viza diminuarea programului agenţilor economici, scăderea orei până la care putem să ieşim afară din case şi circulaţia în afara Bucureştiului. Pentru şcoli există deja un ordin comun al Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Educaţiei. Pentru mall-uri vomlua măsuri pentru evitatea aglomeraţiei. Concret, au fost măsuri prevăzute deja prin ordine succesiva ale Ministerului Sănătăţii şi cel al Economiei: 7 metri pătraţi pentru o persoană în spaţiile acestea. În mijloacele de transport în comun vom lua măsuri să fie în primul rând informat publicul călător cu privire la obligativitatea purtării măştii şi a respectării distanţei. (…) Restricţiile vor intra în vigoare vineri seară”, a declarat, joi, Alin Stoica, prefectul Capitalei.

Restricţii mai dure la nivel naţional

Circulaţia persoanelor în afara localităţilor cu o rată mai mare de 3 cazuri de COVID la mia de locuitori ar putea fi interzisă, iar în localităţile în care incidenţa infectărilor la mia de locuitori (‰) este între 4 şi 7,5, carantina de noapte va începe la ora 20.00 în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică. Măsura va înceta doar atunci când incidenţa va scădea sub 3,5‰. Aceasta este propunerea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) care joi seara era discutată în Guvern, urmând să se decidă dacă va fi aprobată sau nu. 

Autorităţile mai propun ca în zonele cu incidenţa de peste 7,5‰, carantina de noapte cu începere de la ora 20.00 va fi în vigoare pe întreaga durată a săptămânii. Dacă incidenţa scade sub 7‰, atunci restricţii vor rămâne doar vinerea, sâmbăta şi duminica.

În plus, operatorii economici care îşi desfăşoară activitatea în localităţile cu incidenţa între 4 şi 7,5‰ vor avea programul limitat până la ora 18.00 în zilele de weekend, iar acolo unde rata de infectare este de peste 7,5‰ restricţia se extinde pe toată durata săptămânii. În mod distinct, autorităţile sanitare propun suspendarea activităţii în domeniul sălilor de sport/fitness, în localităţile în care incidenţa este mai mare de 4‰, urmând ca restricţia să înceteze dacă rata infectărilor coboară sub pragul de 3,5‰.

Autorităţile sunt dispuse însă să-i lase pe credincioşii catolici şi cei ortodocşi să participe la slujbele religioase de Paşte până la ora 2.00. Însă credincioşii mozaici pot participa la slujbele religioase pentru sărbătoarea Pesah în perioadele 27.03.2021 şi 28.03.2021, în intervalul orar 18.00-22.00.

Cum şi cine calculează incidenţa

Prin „incidenţa cumulată în ultimele 14 zile“ se înţelege incidenţa cumulată a cazurilor calculată pe un interval de 14 zile, cuprins între a 17-a zi şi a 3-a zi, anterioare datei în care aceasta se realizează. Zilnic, pe baza datelor implementate în platforma alerte.ms.ro, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) va realiza calculul ratei de incidenţă pentru fiecare localitate.

Între timp însă, joi au fost înregistrate 6.651 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2. Incidenţa naţională a României a ajuns, astfel, la 3,83‰. Joi au murit 140 de pacienţi, iar un număr de 1.348 de persoane erau internate la ATI. Datele au avut la bază 30.233 de teste RT-PCR şi 11.746 de teste rapide antigen. Tot joi, Bucureştiul a înregistrat un număr-record de infectări de la începutul pandemiei: 2.171 de cazuri COVID-19 depistate într-o singură zi. Incidenţa în Capitală era de 6,5‰. 

Incidenţa în sectoarele din Bucureşti, dată publicităţii de Ministerul Sănătăţii (date valabile pentru 24 martie), era următoarea: Sectorul 1 – 8,4‰, Sectorul 2 – 6,6‰, Sectorul 3 – 5,2‰, Sectorul 4 – 6,6‰, Sectorul 5 – 6,0‰, Sectorul 6 – 6,9‰.

Nu mai sunt locuri la ATI, pacienţii aşteaptă în UPU

Dr. Radu Ţincu, medic ATI la Spitalul Floreasca, spune că numărul real al pacienţilor care au nevoie de terapie intensivă este în realitate cu până la 30% mai mare decât cifra raportată zilnic în bilanţurile GCS. Bolnavii COVID sunt în situaţia de a aştepta în camerele de gardă, la „Urgenţe” (UPU).

„Se raportează astăzi pacienţii care sunt în terapie intensivă, dar vă pot spune că în toate spitalele din Bucureşti sunt pacienţi care au nevoie de terapie intensivă şi care în acest moment nu sunt la ATI. Aceşti pacienţi aşteaptă fie în camerele de gardă, fie în anumite secţii ale spitalelor, sunt îngrijiţi de medici de terapie intensivă, au toate criteriile să ajungă la ATI, însă nu au un loc. De aceea cred că numărul real al pacienţilor care necesită terapie intensivă este cu mult mai mare decât cel arătat în raportările zilnice, cred că undeva la 20-30% în plus faţă de numărul prezentat”, a declarat dr. Radu Ţincu. 

În aceste condiţii, medicii şi aparatura au devenit „resurse împrumutate” de la un spital la altul, în funcţie de nevoi. „De cele mai multe ori, spitalele au reuşit să trimită aparatură de terapie intensivă şi medicii ATI sunt redistribuiţi acolo unde e nevoie. În camerele de gardă există deja medici ATI care realizează consulturile şi managementul acestor pacienţi. La fel se întâmplă şi la Medicină Internă sau la Boli Infecţioase, unde pacienţii respectivi au criterii de terapie intensivă. Toată această presiune uriaşă se răsfrânge asupra sistemului medical, pe de-o parte, iar pe de altă parte, nu este nici aparatură suficientă încât să o distribui în tot spitalul”, a declarat medicul.

Timiş: Pacienţii COVID, trataţi direct în ambulanţe

În judeţul Timiş, medicii tratează cazuri COVID direct în ambulanţe, în parcarea spitalului, deoarece nu mai sunt locuri nici în UPU. Ambulanţierii stau cu butelii de oxigen în maşini pentru a-i ajuta pe pacienţii cu insuficienţă respiratorie.

„O ambulanţă cu medic a stat în faţa spitalului o oră şi jumătate-două ore până s-a eliberat un loc. A trebuit să preluăm un pacient de acolo (n.r. – din spital) pentru a-l putea duce pe al nostru. Pacientul era panicat: ce faceţi, ce se întâmplă, unde mă duceţi?”, declara un paramedic pentru Digi24.

Românii pot găsi centre de vaccinare în funcţie de serul preferat

O hartă interactivă cu toate centrele de vaccinare, care dă posibilitatea românilor să se programeze la cea mai apropiată unitate din zona în care locuiesc, a devenit operaţională începând de joi, a anunţat Centrul Naţional de Coordonare a Activităţilor de Vaccinare (CNCAV). În plus, românii pot selecta pe harta respectivă centrele de vaccinare în funcţie de serul folosit: Pfizer, Moderna sau AstraZeneca. Alte informaţii pe care utilizatorii le pot filtra prin bifarea sau debifarea unor câmpuri sunt listele de aşteptare şi numărul de locuri disponibile. De exemplu, joi, în ţară erau doar două centre de vaccinare cu peste 500 de locuri libere, în Timişoara şi în Suceava, 15 centre aveau între 100 şi 500 de locuri libere, iar în 4 centre nu era disponibil niciun loc. Majoritatea centrelor de vaccinare funcţionează cu liste de aşteptare. 

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite