Noiembrie negru: de ce a explodat numărul morţilor non-COVID

Costurile închiderii spitalelor în pandemie pentru bolnavii cronic îşi arată acum rezultatele: cifrele oficiale de mortalitate pe lunile octombrie şi noiembrie 2020 sunt mult mai mari, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2019. Speriaţi de riscul infectării cu SARS-CoV-2, unii pacienţi cu boli cronice se feresc şi acum să ceară asistenţă medicală

Informaţiile oficiale publicate de Institutul Naţional de Statistică arată că numărul deceselor înregistrate în luna noiembrie 2020 – indiferent de cauze – a fost de 34.769, cu 14.287 mai mare decât în luna noiembrie a anului 2019. Luna noiembrie 2020 a fost, de altfel, şi cea în care s-au raportat şi cele mai multe decese din cauza COVID-19 – 4.363. 

Statistica oficială mai arată că 43% din totalul deceselor au avut loc la persoane de 80 de ani şi peste – 14.950, iar 26%, la cele cu vârste între 70 şi 70 de ani – 9.026 de decese. Alte 6.490 de decese, reprezentând 18,7%, au avut loc la persoane cu vârste între 60 şi 69 de ani. Prima lună în care s-a înregistrat şi primul record negativ a fost însă octombrie 2020, când tot INS anunţa că numărul deceselor din cauze non-COVID a fost de 27.491, cu 5.518 morţi mai mulţi decât în luna septembrie şi cu 6.412 în plus faţă de luna similară a anului 2019. Cele mai multe persoane decedate aveau vârste peste 70 de ani.

„Acest număr de decese de 27.500 este neobişnuit de mare pentru luna octombrie dacă privim istoria postbelică demografică a României. 27.000 s-a mai înregistrat în decembrie 2003 şi ianuarie 2000. Dacă privim această cifră - 27.500 şi punem alături cifra cu decesele prin COVID-19, adică 2.140, putem uşor remarca faptul că această creştere a mortalităţii din octombrie nu provine din coronavirus, s-a produs prin alte cauze de deces. Creşterea extrem de dură a deceselor are, aşadar, alte cauze, una fiind legată de faptul că restricţiile au împiedicat tratamentele spitaliceşti ale celor bolnavi de alte maladii”, a explicat Vasile Gheţău, directorul Centrului Naţional de Cercetare Demografică.

„Efectele le vom vedea în acest an, dar şi anul viitor“

Pentru reprezentanţii asociaţiilor de pacienţi, aceste cifre de mortalitate nu sunt o surpriză. „Ne aşteptam. Din mai şi până în august anul trecut, accesibilitatea a scăzut dramatic şi am văzut-o statistic în numărul pacienţilor internaţi. Efectele de atunci le vom vedea pe tot parcursul acestui an, dar şi pe parcursul anului viitor. Pentru că pacienţii au avut complicaţii, nu au mai mers în spitale şi încă avem o problemă să meargă în spitalele din România şi la control şi, pur şi simplu, au fost pierduţi din monitorizare, în marea majoritate. Deci, lucrurile sunt... nici nu găsesc cuvintele pentru a descrie situaţia. Dar este o consecinţă a ceea ce s-a întâmplat în anul 2020, din păcate”, subliniază Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România, COPAC. 

Măsurile luate în primăvară de autorităţi au creat un cerc vicios. „Mulţi pacienţi nu au mai ajuns în spital pentu a-şi continua tratamentul, pentru a se monitoriza şi pentru a-şi face acea evaluare din care să se vadă starea lor de sănătate. Pe de o parte, este vorba de pacienţi care depindeau de spitalele care au devenit suport COVID, de spitalele care au fost în prima linie de tratament pentru noul coronavirus, respectiv de boli infecţioase şi de pneumologie, adică pacienţi cu HIV/SIDA, cu tuberculoză, cu boli de plămâni, au fost privaţi de asistenţa medicală din spitale şi sunt încă privaţi. Pe de altă parte, au fost pacienţi care au avut ghinionul să fie în programele naţionale care tratează pacienţii cronici în spitale care au fost închise şi transferate către linia a doua anti-COVID. Acei pacienţi au fost nevoiţi să se transfere în alte spitale şi trebuia în primul rând să se deplaseze, să te preia un medic şi să-ţi facă monitorizarea şi tratamentul”, adaugă Gănescu. 

Şi nu toţi pacienţii au reuşit aceste lucruri. „Pentru că spitalele care au rămas deschise s-au supraaglomerat, medicii nu au putut să facă faţă, nici înainte nu puteau să facă faţă numărului de pacienţi pe care-i aveau. Şi atunci s-a făcut o triere în sensul că unii au mers şi au reuşit să-şi continue tratamentul, alţii, nu. Pentru cei care nu au reuşit, probabilitatea ca boala lor să se agraveze era foarte mare şi asta însemna reîntoarcerea lor în sistemul de sănătate cu cheltuieli mai mari, eventual cu pierderi de vieţi. Ceea ce vedem cumva în aceste date statistice”, apreciază preşedintele COPAC. 

Liste de aşteptare la intervenţiile pe cancer 

Radu Gănescu spune că seria cifrelor negre va continua pe tot parcursul acestui an, cât şi anul viitor. „Chiar şi acum, chiar dacă accesul la servicii e mult mai deschis decât anul trecut, sistemul este supraaglomerat şi pacienţii au acces îngreunat. Pentru că anumite servicii de care ar trebui să beneficieze în anumite spitale nu se fac, anumite secţii care ar fi trebuit deschise sunt încă închise din cauza expunerii la virus. Să vă dau un exemplu: avem în asociaţie un pacient cu cancer care are nevoie de intervenţie chirurgicală de îndepărtare a tumorii. Este un pacient din provincie şi unul dintre spitalele care ar fi trebuit să facă intervenţia nu o mai face din pricina infectării cu coronavirus a unor medici şi în al doilea spital este foarte aglomerat şi este o listă de aşteptare cam lungă. Ceea ce îi pune în pericol viaţa”, explică reprezentantul pacienţilor. 

Nici pentru Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor, cifrele înalte pe mortalitate anunţate de INS nu sunt o surpriză. „Această statistică noi am previzionat-o încă din luna mai anul trecut, deşi secretarul de stat Horaţiu Moldovan garanta şi chiar mă contrazicea că mortalitatea a scăzut. Am spus atunci că prin măsurile luate vom avea o creştere a mortalităţii. Este uşor de înţeles pentru toată lumea că dacă un pacient cronic – cu insuficienţă cardiacă, respiratorie, boli pulmonare, cancere, accidente vasculare neîngrijite, cu alte boli cronice degenerative – dacă nu sunt monitorizaţi şi nu sunt asistaţi medical, ei vor intra într-o zonă de mare risc, vor suferi o degradare severă a stării de sănătate şi deces. Ni s-a spus în mod cinic că nu există niciun risc, deşi noi apelam la Ministerul Sănătăţii să ia măsuri de aşa natură încât să nu blocheze accesul pacienţilor de alte patologii la servicii medicale, în condiţiile în care cheltuielile se făceau în mod exagerat în spitale, iar asistentele şi medicii stăteau acasă în starea de urgenţă, dar şi după”, subliniază Barbu. 

Vasile Barbu speră ca, odată cu înaintarea procesului de vaccinare anti-COVID, să se producă o reducere a presiunii pe spitale, sufocate acum de pacienţi cu noul coronavirus, şi să se organizeze circuite de aşa natură încât să încapă în aceste instituţii şi pacienţi cronici în număr cât mai mare. „Sperăm ca în perioada următoare să nu mai existe această presiune pe activitatea epidemiologică şi că noul ministru al Sănătăţii să-şi formeze o nouă echipă cu experienţă în îngrijirea bolnavilor, şi nu să se bazeze pe funcţionari care au stat toată viaţa în minister”, a conchis Barbu.