Motivare. Probele care au aruncat-o după gratii pe fiica milionarului din Arad, acuzată că și-a omorât tatăl
0Înalta Curte a dispus arestarea preventivă a fiicei omului de afaceri Ioan Crişan, ucis la Arad în urmă în explozia maşinii sale, precum şi a doi presupuşi complici ai femeii. Cei trei au fost duși de polițiști în arest.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis ieri arestarea preventivă a Laurei Oana Bîlcea (fostă Crișan), fiica omului de afaceri Ioan Crișan, ucis la Arad, și a altor două persoane, Sebastian Ilie Bulbuc şi Adrian Bogdan Horodincă. Cei doi ar fi ajutat-o pe aceasta să își ducă la bun sfârșit sinistrul plan de a-și omorî tatăl. Decizia judecătorilor este definitivă.
Ioan Crişan a murit pe 29 mai 2021, într-un atentat cu bombă la Arad. La trei ani și jumătate, fiica sa și alți doi bărbați au fost arestați fiind acuzați de moartea acestuia.
Judecătorii arată, în motivare, că există suficiente mijloace de probă care susțin acuzațiile formulate de procurori și au admis solicitarea acestora, deși, în primă instanță, Curtea de Apel București respinsese măsura de arestare preventivă și i-a lăsat pe inculpați în libertate.
„Adevărul” a consultat motivarea judecătorilor ÎCCJ și prezintă motivele care i-au determinat pe aceștia să dispună luarea măsurii de arestare preventive față de cei trei inculpați.
Judecătorii susțin că între tată și fiică existau mai multe tensiuni. Ioan Crișan o considera pe fiica sa incapabilă de a-i gestiona afacerile.
„Aceste tensiuni au apărut urmare a eşecurilor inculpatei Bîlcea Laura Oana de a desfăşura atât profesia de avocat cât şi de a gestiona diferitele firme care au fost înfiinţate în considerarea persoanei sale de către tatăl său ori de a se implica eficient în firmele deţinute de victima Crişan Ioan”, se menționează în motivarea Înaltei Curți.
Iar anchetatorii au ca probe mai multe declarații oferite de persoane apropiate de cei doi.
Conform declarațiilor martorilor din dosar, tatăl era nemulțumit de faptul că fiica sa „nu desfăşura nicio activitate care să îi aducă venituri constante, deşi are calitatea de avocat în Baroul Arad”. Toate cheltuielile curente ale fiicei şi cele privind întreţinerea imobilului în care locuia cu cei doi copii minori erau suportate de către Ioan Crișan.
O martoră a precizat anchetatorilor că „inculpata îşi dorea să vândă casa în care locuiau, întrucât i se părea că e prea mult de lucru cu ea, dar nu putea întrucât nu era pe numele ei”. În obsesia ei cu ideea de a scăpa de casă, femeia i-ar fi spus unei prietene „că intenţionează să o incendieze”, dar în cele din urmă a renunțat să facă acest lucru.
Laura Oana Bîlcea dorea să se mute din casă într-un apartament, dar nu avea bani să îşi cumpere un imobil, „iar tatăl său nu i-ar fi cumpărat, din moment ce îi dăduse casă”. Prietenii femeii spun că aceasta primea de la tatăl său „2000 euro pe lună pentru întreţinerea sa şi a copiilor care însă erau insuficienţi”.
„Probatoriul administrat în cauză relevă tensiunile şi nemulţumirile reciproce grave dintre tată şi fiică, pe toate planurile, atât personale cât şi al activităţilor profesionale şi de afaceri şi dorinţa extremă a inculpatei de a îşi gestiona singură viaţa personală, profesională şi de afaceri fără constrângerile şi direcţiile impuse de tatăl său şi de a dispune de toate resursele care aparţineau acestuia”, spun judecătorii în motivare.
Cui voia Ioan Crișan să îi lase afacerile
Ioan Crișan, preocupat în ultimii ani de viitorul afacerilor sale în contextul înaintării sale în vârstă, era nemulțumit de faptul că nu se putea baza pe fiica sa în vederea preluării conducerii, în perspectivă, a firmelor sale. Din acest motiv, afaceristul avea în plan să îl contacteze pe fostul său ginere Sergiu Bîlcea, deputat în Parlamentul României, să îi propună să preia treptat conducerea afacerilor sale, pentru a asigura în acest fel viitorul nepoților săi.
„Informația era de natură a-i produce inculpatei Bîlcea Laura-Oana un puternic sentiment de frustrare, în condițiile în care relația ei cu fostul soț s-a încheiat cu stări conflictuale profunde, care au fost alimentate și în perioada următoare divorțului”, susțin procurorii în referatul de arestare preventivă.
De asemenea, tatăl Laurei și-a exprimat dorința ca nepoata sa să îi preia firmele, urmând să fie introdusă treptat de către bunic în problematica afacerilor sale, având în vedere inaptitudinile constatate la fiica sa.
„Vânzarea, la scurt timp după decesul lui Crișan Ioan, a unor imobile din averea acumulată de acesta, cu nesocotirea dorinței victimei de a lăsa câte unul din imobile – anume desemnate – fiecăruia dintre nepoți, denotă dezinteres cu privire la dorința părintelui și conturează interesul material, ca element al mobilului comiterii faptei și ca factor agravant al infracțiunii contra vieții”, mai susțin procurorii.
Prețul plătit pentru a-și arunca tatăl în aer
Laura Oana Bîlcea, fiica milionarului ucis în atentatul cu bombă de la Arad, ar fi plătit 100.000 de euro pentru uciderea tatălui ei.
Procurorii arată în referatul de arestare preventivă că, la data de 9 iunie 2021, femeia a retras de la bancă, în baza certificatului de moștenitor, din contul care a aparținut tatălui său, suma de 101.440 euro în numerar.
Deși inculpata susţine că „din retragerile de numerar ar fi creditat firma şi ar fi plătit o sumă mare de bani pentru autorizarea puţului de apă termală de pe terenul firmei”, cheltuiala nu ar fi reală, fiind respinsă inclusiv de angajații firmei.
Înalta Curte reţine retragerile semnificative de numerar efectuate de inculpata Bîlcea Laura Oana, ulterior decesului tatălui său, dar şi „explicaţiile necredibile sau nereale cu privire la modul în care a cheltuit acele sume de bani”. „Atitudine care în contextul probatoriului administrat şi analizat până la acest moment procesual creează suspiciunea rezonabilă că o parte din sumele de bani retrase au fost date celor doi inculpaţi”, arată Înalta Curte.
„Faptele au fost comise din interes material”
La data de 29 mai 2021, Ioan Crișan a plecat de acasă la ora 06.43, la volanul autoturismului său. S-a deplasat până la o cafenea, situată în parcarea unui supermarket din cartierul Vlaicu din Arad. La scurt timp după pornirea autoturismului, aproape de ora 7:00, mașina sa a fost detonată.
„Victima a decedat ca urmare a exploziei și incendiului subsecvent, iar autoturismul a fost complet distrus. Prin modul, locul și mijloacele de săvârșire, fapta a fost de natură să pună în pericol alte persoane și bunuri”, arată procurorii.
Judecătorii au reținut că „inculpaţii Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan au procurat un mecanism ca detonator pentru dispozitiv exploziv improvizat, în care au încorporat încărcătura explozivă – procurată, deținută, transportată și folosită fără drept și l-au plasat în autoturismul victimei”.
Ulterior, cei doi inculpați „la data de 29 mai 2021, ora 06:59, acționând cu premeditare, l-au detonat de la distanță în timp ce victima se afla la volanul autoturismului într-o parcare, provocându-i decesul”.
„Faptele au fost comise din interes material, la instigarea inculpatei Bîlcea Laura-Oana. Urmare a exploziei și incendiului subsecvent, autoturismul a fost complet distrus iar prin modul, locul și mijloacele de săvârșire, fapta a fost de natură să pună în pericol alte persoane și bunuri”, spun judecătorii, în motivare.
„Inculpaţii au acţionat fără rezerve și extrem de periculos”
Înalta Curte reține că „cei trei inculpaţi nu par a avea bariere psihologice care să le permită să-şi cenzureze conduita”.
Judecătorii au reținut „că inculpaţii au acţionat fără rezerve și extrem de periculos”.
„În cauză, acţiunile inculpaţilor au fost unele deosebit de grave, iar lăsarea lor în libertate ar conduce la încurajarea adoptării unor astfel de conduite de către alte persoane, justificându-se astfel luarea celei mai severe măsuri preventive privative de libertate împotriva lor”, conform motivării instanței.
La data de 24 octombrie 2024, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti a respins propunerea de arestare preventivă față de cele trei persoane. S-a considerat că „nu există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune”.
„Cu privire la faptul că inculpații Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan ar fi fost instigați la comiterea faptei de către inculpata Bîlcea Laura Oana din interes material, ca element al mobilului comiterii crimei, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii a constatat că nici această împrejurare nu este probată în cauză”, se arată în motivare.
Procurorii au făcut apel, iar dosarul s-a judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a dispus, pe 13 noiembrie, arestarea preventivă a celor trei inculpați.
Se încarcă comentariile...
