Misterul reinfectării unor persoane care au trecut prin COVID-19. Cum revine boala produsă de noul coronavirus

OMS susţine că avem nevoie de recoltarea sistematică de probe de la pacienţi vindecaţi pentru a înţelege mai bine în cât timp scapă de virusul activ

Mai multe ţări, printre care şi România, au comunicat cazuri de repozitivare a probelor unor persoane care au trecut deja prin COVID-19, iar experţii au trei explicaţii pentru acest lucru: erori de testare, reactivarea virusului sau reinfectarea persoanelor care, în timpul bolii, nu au produs anticorpi.

După ce mai multe ţări, printre care şi România, au anunţat mai multe cazuri de reinfectare cu noul coronavirus ale unor persoane trecute deja prin COVID-19, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat că şi-a mobilizat specialiştii pentru a înţelege de ce se petrece acest fenomen. „Suntem conştienţi de faptul că unii pacienţi sunt testaţi pozitiv cu PCR (analiza în timpul căreia se caută amprente genetice specifice coronavirusurilor-n.r.) după ce sunt declaraţi vindecaţi din punct de vedere clinic, dar avem nevoie de recoltarea sistematică de probe de la pacienţi vindecaţi pentru a înţelege mai bine în cât timp scapă de virusul activ”, au comunicat oficialii OMS. 

Reacţia OMS a venit după ce oficialităţi sud-coreene au raportat, cu câteva zile în urmă, că 91 de pacienţi despre care se credea că s-au vindecat de noul coronavirus au fost testaţi din nou pozitiv. Jeong Eun-kyeong, director la Centrul coreean de Control şi Prevenţie a Bolilor, a declarat într-un briefing de presă că cel mai probabil virusul „s-a reactivat” şi nu se pune problema ca pacienţii să se fi reinfectat.

Reinfectarea rapidă este ciudată

Mihnea Boştină, virolog român, profesor la Departamentul de microbiologie şi imunologie al Universităţii din Otago, Noua Zeelandă, fost cercetător la Harvard, susţine că a fost cert documentată posibilitatea reinfectării cu un virus. „Chiar în cazurile celor patru specii de coronavirusuri care circulă în populaţie, infecţia nu garantează o imunitate de lungă durată. În cazurile menţionate, însă, reinfectarea atât de rapidă este ciudată. Mult mai probabil este că datele acestea vin din calitatea testelor. Nu există test perfect. Mereu vom avea un procent de rezultate fals-pozitive, adică un pacient va fi identificat în mod greşit ca fiind infectat, sau fals-negative, adică pacienţi care deşi infectaţi apar sănătoşi în test. Cum, procentual, sunt relativ puţine astfel de cazuri de pacienţi reinfectaţi, este mult mai la îndemână explicaţia bazată pe erori în testare”, susţine expertul de origine română

Virusul persistă în plămâni până la 37 de zile

La rândul său, profesorul Emanoil Ceauşu, medic primar Boli Infecţioase şi Tropicale, susţine că modul în care se prelevează probele pentru testare este foarte important. „Există nişte proceduri extrem de precise despre felul în care se prelevează acest probe. Dacă aceste condiţii nu sunt respectate, rezultatele pot ajunge fals-pozitive sau fals-negative. Totuşi, rezultate false pot fi date şi dacă pacientul prezintă o cantitate mică de virus. În plus, probele se prelevează din gât şi din nas şi rezultatul poate fi negativ, dar persoana respectivă poate fi purtătoare, fiindcă virusul poate persista în plămâni până la 37 de zile după încetarea bolii, conform unor studii”, spune Emanoil Ceauşu.

Expertul în boli infecţioase susţine însă că nu sunt excluse nici cazurile de reîmbolnăviri. „În primul rând există persoane care în timpul bolii, pur şi simplu, nu produc anticorpi sau produc o cantitate mică de anticorpi. Aceste persoane pot fi infectate de mai multe ori cu noul coronavirus. Apoi mai avem şi reactivări ale virusului. Pacientul poate rămâne purtător al virusului şi la un moment dat, în baza particularităţilor individuale, acesta se poate reactiva. Este un mod de acţiune oarecum asemănător cu cel al virusului varicelo-zosterian care iniţial produce varicela, iar după reactivare pacientul este diagnosticat cu herpes-zoster. La noul coronavirus, reactivarea se poate face mai repede sau mai târziu, vom vedea în timp asta. Acum abia înţelegem felul în care activează noul coronavirus”, a subliniat profesorul Emanoil Ceauşu.

Nu a fost creat în laborator

Pe de altă parte, virologul Mihnea Boştină a explicat şi de ce lumea ştiinţifică este de părere că coronavirusul SARS-CoV-2 nu a fost creat în laborator. „Atunci când genomul acestui virus a fost comparat cu bazele de date care conţin secvenţele rudelor sale, analiza l-a aşezat rapid alături de un virus asociat cu o specie de pangolin. Diferenţele sunt răspândite egal pe întregul cuprins al genomului, nu există o zonă în care să arate o rată a schimbărilor suspectă şi nu există zone în care să fie observată introducerea unor fragmente aparţinând unui alt virus. Aşadar, virusul nu apare ca o construcţie în care pe un schelet al unui virus cunoscut au fost introduse artificial module străine. (...) Apoi, din analiza strategiei folosită de SARS-CoV-2, vedem că această proteină nu a fost «copiată» după o variantă existentă, ci a apărut în urma unui proces natural de evoluţie.

În concluzie, toate datele arată că virusul este rezultatul unei evoluţii naturale fără niciun semn al unei modificări artificiale efectuate în laborator”, a conchis virologul de origine română Mihnea Boştină.