Migranţii ilegali care acceptă să se întoarcă la ei în ţară primesc un ajutor de la statul român în valoare de 3.300 de lei

Mai mulţi migranţi ilegali au acceptat să se întoarcă în ţările de origine FOTO Adevărul

Încă din vara anului trecut, peste 200 de migranţi au acceptat repatrierea voluntară în ţara de origine, după ce statul român le-a permis migranţilor ilegali să primească asistenţă şi un ajutor pentru reintegrarea în ţara de origine. Astfel, 45 dintre aceştia au primit o alocaţie pentru repatriere în cuantum de 3.300 de lei.

Astfel, solicitanţii de azil care au primit un răspuns negativ sau cei a căror decizie nu este definitivă precum şi persoanele care nu îndeplinesc condiţiile privind şederea pe teritoriul României au posibilitatea de a se întoarce în ţara de origine beneficiind de consiliere, de transport gratuit până acolo.

Aşadar, după o discuţie cu un reprezentant al OIM, migranţilor ilegali li se întocmeşte un plan personalizat pentru reintegrare, iar în funcţie de evaluarea costurilor respectivului plan migrantul va semna un contract cu autorităţile româneşti şi va primi ajutor pentru îndeplinirea obiectivelor, însă indemnizaţia nu poate depăşi 3.300 de lei.

Deşi banii nu sunt înmânaţi personal, migranţii pot hotărî încă din România ce vor să facă pentru a se reintegra pe piaţa muncii din ţara lor de origine, astfel încât să îşi poată câştiga existenţa: fie că e vorba de o mică afacere de familie, fie că e vorba  de cursuri de calificare sau de plata chiriei pe câteva luni, banii pot fi folosiţi în funcţie de planul de reintregrare stabilit încă din România cu reprezentanţii Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie. 

Mai mult, Programul de Repatriere Voluntară Asistată şi Reintegrare (RVAR) le permite migranţilor să îşi schimbe planul de reintegrare şi să demareze alte activităţi dacă realităţile din ţara de origine contrazic ceea ce beneficiarul a discutat cu autorităţile româneşti. 

Iniţiat de Inspectoratul General pentru Imigrări (I.G.I) în parteneriat cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM), programul îşi propune să adopte repatrierea voluntară ca alternativă preferabilă din punct de vedere umanitar şi financiar repatrierii forţate.

Filipinezul care şi-a făcut coafor pe banii din ajutorul de reintegrare

Roldante este filipinez şi a venit în România acum doi ani în noiembrie cu un contract de muncă de trei ani pentru meseria în care este calificat: coafeur şi maseur. Însă, cel care l-a angajat nu a mai putut continua contractul astfel că autorităţile române i-au dat filipinezului i s-a dat un termen de 60 de zile să îşi găsească de lucru sau să plece din România. Nu a reuşit să îşi găsească de lucru aşa că a apelat la autorităţi pentru repatriere devenind astfel unul dintre beneficiarii programului de repatriere asistată.

„M-am dus disperat la Oficiul Internaţional pentru Migraţie din Bucureşti. Voiam să ajung acasă, dar cei 160 de dolari pe care îi mai aveam nu îmi ajungeau pentru biletul de avion. Atunci reprezentanţii OIM mi-au propus alternativa de a fi repatriat asistat. Am fost de acord. Am făcut un curs scurt de management ca să îmi dau seama ce înseamnă să ai propria ta afacere şi cu banii pe care mi i-au aprobat prin contract m-am întors aici, în Malabon City şi am un coafor. Sigur nu am încă toate condiţiile. Îmi mai trebuie un duş, o scafă pentru spălat părul pentru că moment spăl clienţii pe cap afară, dar îmi merge bine. Am şapte copii şi îi învăţ şi pe ei să tundă şi să maseze. Trebuie să înţeleagă că de aici ne câştigăm pâinea”, spune Roldante.

Pentru a primi cei 3.300 de lei, migranţii trebuie să aibă un plan de reintegrare

Migranţii nu primesc niciodată banii în mână, ci în funcţie de planul stabilit cu autorităţile româneşti primesc produsele sau ajutoarele pe care şi le doresc. Acestea pot lua forme dintre cele mai diferite: asistenţă materială, însemnând mobilier de bază, îmbrăcăminte, alimente sau plata chiriei, asistenţă medicală pentru migranţii bolnavi, achiziţii de echipamente profesionale. Suprinzător este că atunci când vine vorba de asistenţă materială, cei mai mulţi migranţi au cerut, pe lângă haine sau alimente, laptopuri, modemuri sau telefoane.

„Nu îşi doresc aceste lucruri ca să se dea mari, ci acesta este singurul mijloc prin care îşi pot căuta de lucru în fiecare zi. E o necesitate pentru cei care vor să îşi câştige existenţa”, a explicat Mihai Clondir, coordonator de operaţiuni în cadrul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie din România.

Migranţii care sunt ajutaţi să se reintegreze în ţara de origine sunt mai apoi monitorizaţi şi verificaţi de reprezentanţii OIM. De aceea, nu pot beneficia de acest ajutor decât acesi migranţi ilegali ale căror ţări au Oficii OIM în teritoriu.

Beneficiază de ajutorul de 3.300 de lei doar migranţii care provin din ţări unde există Birouri OIM

În plus, Ciprian Niţă, coordonatorul proiectului a explicat că, pe lângă faptul că există încă ţări în care nu au încă oficii OIM, o altă piedică poate fi chiar atitudinea persoanei care a emigrat ilegal. „Dacă migrantul decide că vrea să se reintegreze, atunci discutăm despre ajutor, însă nu toate persoanele vor acest ajutor şi nu toată lumea vrea să accepte responsabilitatea acestui ajutor. Mulţi nu vor să mai vadă niciodată un reprezentant OIM şi atunci aleg să plece pur şi simplu cu biletul de avion pe care i-l dăm. Dacă vedeţi cazuri de migranţi care s-au întors acasă cu mâna în buzunar nu înseamnă nu i-am oferit ajutor”, susţine Niţă.

Până la 1 iunie, din cei 337 de migranţi consiliaţi pentru repatriere, 212 au fost repatriaţi volunat. Dintre aceştia, 45 au urmat cursurile vocaţionale de antreprenoriat organizate în România şi au semnat contracte pentru a beneficia de sprijinul de reintegrare.

Dintre cei care au urmat cursurile vocaţionale, 15 migranţi erau filipinezi. Cei mai mulţi migranţi care au semnat contractul pentru a primi alocaţie pentru reintegrare provin din Filipine (18), 11 dintre ei sunt din Maroc,6 din Tunisia, 4 din Liban, doi din Egipt şi tot doi din Iordania. În plus, au primit alocaţie pentru reintegrare un iranian, un macedonean şi un moldovean.

Proiectul care va dura trei ani are un buget total 2.208.383 de lei. Din această sumă 75% provin din fonduri europene şi 25% finanţare din partea Inspectoratului General pentru Imigrări.