Lovitura

The Getaway, Thriller, SUA, 1972, TVR 1, 23,10, Sâmbătă, 23 septembrieFără a avea un talent actoricesc de excepţie, STEVE MCQUEEN îşi are locul său bine marcat în istoria cinematografului

The Getaway, Thriller, SUA, 1972, TVR 1, 23,10, Sâmbătă, 23 septembrie
Fără a avea un talent actoricesc de excepţie, STEVE MCQUEEN îşi are locul său bine marcat în istoria cinematografului american, circumscrisă perioadei anilor 60-'70, unde a rămas în memorie pentru reuşitele sale în special într-o serie de filme de acţiune de mare succes la public, printre care şi cel de faţă, realizat de unul din giganţii Hollywoodului, SAM PECKINPAH.
Filmul este inspirat după romanul omonim al lui JIM THOMPSON, nume cu greutate în genul "hard-boiled", literatura de serie neagră caracterizată prin personajele sale dure şi gradul ridicat de violenţă. Eroul, "Doc" McCoy, este un puşcăriaş care are de ispăşit o lungă pedeapsă într-o închisoare din Texas. Pentru a-i obţine eliberarea pe cauţiune, soţia sa (ALI MCGRAW, actriţa pe care ne-o reamintim din LOVE STORY) îl convinge pe un politician local corupt (BEN JOHNSON) să facă uz de influenţa sa, în schimb "Doc" urmând să pună la cale spargerea unei bănci, pentru a acoperi malversaţiunile unora din tovarăşii de afaceri ai acestuia. Jumătate din pradă va urma să revină venalului politician, care, în chip de bonus, va beneficia şi de favorurile sexuale ale tinerei femei.
Spargerea decurge la început după tipic, dar "Doc" nu ştie că unul din oamenii pe care a fost obligat să-i primească în echipă are misiunea să-l lichideze după terminare "trebii", în vreme ce un altul intră în panică şi ucide un paznic. Asistăm în continuare la o suită de scene violente, tipice pentru filmele lui PECKIN PAN, pigmentate cu răpiri, vărsări de sânge, asasinate, plus o secvenţă de urmărire pe coridoarele unui tren în plină viteză, care i-ar face plăcere şi lui Hitchcock. Totul se desfăşoară într-un ritm care nu te lasă să răsufli, şi chiar dacă cei doi eroi, puşcăriaşul proaspăt eliberat şi soţia sa, sunt şi ei nişte infractori, ajungi tu, spectator, să le ţi pumnii şi să doreşti să scape cu bine de pericolele ce îi pândesc la tot pasul. De fapt însă, niciunul din personaje nu este onorabil şi acest lucru este ilustrat simbolic de scena-cheie în care cei doi se ascund într-o maşină a salubrităţii şi se pomenesc aruncaţi într-o imensă rampă de gunoi, alături de cele mai imunde resturi imaginabile...
McQueen este impecabil în rolul lui "Doc", interpreţii partiturilor secundare sunt şi ei la înălţime, în schimb Ali McGraw nu se simte în largul ei, nu intră câtuşi de puţin în rezonanţă cu partenerul său de joc, deşi, ciudat, în viaţa reală cei doi erau iubiţi. De regulă, după un număr de ani, orice film bun este reeditat, aşa cum a fost cazul şi cu cel de faţă. Ca de obicei însă, remake-ul din 1994, cu ALEC BALDWIN şi KIM BASINGER în rolurile principale, este mult mai slab decât versiunea iniţială. Curios că şi de data aceasta cei doi actori formau un cuplu în viaţa reală (astăzi destrămat).
Între titlul original şi traducerea românească există o nepotrivire totală: "getaway" nu înseamnă "lovitură", ci "fugă", "evadare", "părăsirea locului crimei" (echivalentul francez: "la cavale", termen, desigur, familiar amatorilor celebrei colecţii "Serie noire", îngrijită de inegalabilul MARCEL DUHAMEL). Paradoxal însă, titlul românesc corespunde, parcă, mai bine conţinutului.