Livratorul din Sri Lanka care și-a pierdut un picior la București. Povestea din spatele unei campanii virale

O campanie de strângere de fonduri pentru un tânăr din Sri Lanka, rămas fără un picior în urma unui accident rutier petrecut în București, a devenit virală pe rețelele de socializare. În doar câteva zile, sute de oameni au distribuit apelul și au donat bani pentru Iran, un livrator de mâncare în vârstă de 23 de ani.

Livratorul Iran și-a pierdut un picior. Foto 4fund.org

Dincolo de drama personală, cazul scoate însă la lumină o realitate mai puțin cunoscută despre zecile de mii de muncitori asiatici care au ajuns în ultimii ani în România: mulți dintre ei pornesc la drum deja împovărați de datorii.

Potrivit descrierii campaniei publicate pe platforma 4fund, Iran provine dintr-o familie de pescari din Sri Lanka și a contractat un împrumut de aproape 5.000 de euro pentru a-și finanța mutarea în România pentru muncă, cu o dobândă lunară de 100 de euro. Nu a apucat să lucreze mai mult de două luni în România, astfel că povara banilor ce trebuie înapoiați apasă acum asupra lui și a familiei sale, într-o țară în care salariul mediu abia trece de 200 de euro. 

Organizatorii campaniei spun că una dintre primele întrebări pe care acesta le-a pus după operație a fost dacă va putea beneficia de o proteză și dacă va mai avea șansa să își găsească un loc de muncă pentru a-și plăti datoriile.

România a devenit dependentă de forța de muncă asiatică

În ultimii ani, deficitul de personal din construcții, logistică, HoReCa, agricultură și servicii de livrare a determinat angajatorii români să se orienteze masiv către muncitori din afara Uniunii Europene.

Datele oficiale arată că România a aprobat anual zeci de mii de avize de muncă pentru cetățeni din Nepal, Sri Lanka, India, Bangladesh, Pakistan sau Vietnam. În marile orașe, prezența lor a devenit obișnuită. Îi întâlnim pe șantiere, în restaurante, în depozite sau pe bicicletele și scuterele firmelor de livrări.

Împrumuturi de mii de euro pentru un loc de muncă în Europa

Pentru mulți lucrători din Asia de Sud, obținerea unui contract de muncă într-o țară europeană reprezintă o investiție în viitorul întregii familii. În practică, această investiție vine adesea la pachet cu datorii considerabile.

Organizațiile internaționale care monitorizează migrația pentru muncă au semnalat în repetate rânduri că numeroși muncitori plătesc comisioane agențiilor de recrutare, costuri administrative, taxe pentru documente, bilete de avion și alte cheltuieli asociate procesului de relocare.

În unele cazuri, sumele ajung la câteva mii de euro, o valoare uriașă raportată la veniturile din țările de origine. Pentru a le acoperi, mulți contractează împrumuturi de la rude, instituții financiare sau creditori locali.

Astfel, înainte de primul salariu, o parte dintre muncitorii străini au deja datorii pe care trebuie să le ramburseze lună de lună.

Ce se întâmplă când apare un accident

În teorie, lucrătorii străini care au contracte legale de muncă beneficiază de asigurare de sănătate și de drepturile prevăzute de legislația românească. În practică însă, un accident grav poate genera probleme care depășesc cu mult aspectul medical.

Dacă persoana nu mai poate munci pentru o perioadă îndelungată sau trebuie să se întoarcă în țara de origine, veniturile dispar, în timp ce obligațiile financiare rămân. Pentru familiile care depind de banii trimiși din străinătate, impactul poate fi devastator.

În cazul lui Iran, prietenii și conaționalii sunt cei care îi oferă sprijin imediat. Potrivit descrierii campaniei, aceștia îi aduc mâncare, cumpără medicamente, discută cu medicii și îl ajută cu traducerile.

„Nu știm cum funcționează sistemul medical, nimeni nu ne explică. Acum am învățat și ne-am înscris toți la medic de familie”, este unul dintre mesajele incluse în apelul pentru donații.

O problemă despre care se vorbește prea puțin

Specialiștii în migrația forței de muncă atrag atenția că situația muncitorilor străini nu ar trebui analizată doar prin prisma deficitului de personal din România.

Dincolo de cifrele privind avizele de muncă și nevoile companiilor, există și problema costurilor suportate de lucrători pentru a ajunge în Europa. În multe state asiatice, fenomenul îndatorării pentru migrație este bine documentat și reprezintă una dintre cele mai mari vulnerabilități ale muncitorilor.

În momentul în care salariile sunt mai mici decât cele așteptate, apar perioade fără lucru sau intervin probleme medicale, datoriile pot deveni imposibil de gestionat.

Campania pentru Iran a devenit simbolul unei realități mai ample

La momentul publicării, campania strânsese aproape 3.000 de euro din ținta de 6.500 de euro. Banii ar urma să fie folosiți pentru achitarea împrumutului contractat pentru plecarea la muncă și pentru a-i oferi tânărului posibilitatea de a începe o nouă activitate după întoarcerea în Sri Lanka.

Însă succesul campaniei spune și altceva. Pentru mulți români, a fost probabil prima dată când au aflat că în spatele livratorului care aduce mâncarea la ușă se poate afla o persoană care a împrumutat mii de euro pentru șansa de a lucra în Europa.

Povestea lui Iran este una individuală. Fenomenul pe care îl scoate la lumină este însă mult mai larg și privește mii de muncitori străini care contribuie astăzi la funcționarea economiei românești, în timp ce încearcă să își plătească datoriile și să susțină familii aflate la mii de kilometri distanță.