Insula Mare a Brailei - productiile cele mai mari din ultimii 15 ani

Culturile de toamna - salvate prin investitiile in sisteme moderne de irigatii Fara irigatii, Insula ar arata astazi ca un tinut ars de seceta, asa cum arata pamanturile din Baragan, Campia Olteniei

Culturile de toamna - salvate prin investitiile in sisteme moderne de irigatii Fara irigatii, Insula ar arata astazi ca un tinut ars de seceta, asa cum arata pamanturile din Baragan, Campia Olteniei sau Moldova. Dovada si acea portiune din sudul Insulei, unde sistemul de irigatii a fost devastat si nu au existat posibilitati de reabilitare a acestuia din lipsa de bani. Din primavara si pana acum, in Insula a plouat doar atat cat sa ramana in viata buruienile cele mai rezistente la seceta. Culturile de toamna au fost salvate si mentinute in conditii normale de productie datorita irigatiilor. Sistemul construit aici in urma cu circa 40 de ani isi dovedeste eficienta chiar si in aceste conditii de forta majora, cand nivelul scazut al apei din Dunare a scos din functiune aproape toate statiile mari de pompare aflate de-a lungul fluviului. In Insula se iriga acum mai ales terenurile care urmeaza a fi insamantate in toamna. Este vorba de 18.000 hectare pe care se va insamanta grau, 3.000 hectare pregatite sa primeasca samanta de rapita si 5.000 de ha pe care se vor cultiva orz si orzoaica. Oamenii traiesc cu speranta ca in 2004 nu vor mai avea parte de gerurile naprasnice din iarna trecuta si ca aceste culturi specifice Insulei vor dobandi rodnicia de altadata. Sistemul de irigatii din Insula, amenajat astazi pe o suprafata de 40.000 hectare fata de doar 3.700 ha in anul 2000, respectiv 2.000 km canale de desecare si alti 2.000 km canale de irigatii, 43 de statii de pompare, din care 30 aflate in functiune si dirijate de la aceeasi pompa centrala, in functie de operatiile ce trebuie executate, evacuare exces de apa sau udare - a functionat aproape la capacitate normala. Aceasta, desigur, si datorita modului in care a fost pregatit si intretinut de cei care administreaza sistemele de imbunatatiri funciare, dar si datorita investitiilor facute de conducerea IMB pentru achizitionarea unor echipamente de ultima generatie. Soia si floarea-soarelui - doua culturi din care se castiga dublul sumelor investite Romania are sansa de a domina piata agricola a Europei prin doua culturi de exceptie. Este vorba de floarea-soarelui, la care detinem suprematia in materie de hibrizi, si de soia, planta la care Romania are cele mai valoroase licente de pe mapamond. Aceste licente au fost asimilate de la firme americane de profil si ele asigura randamente ce fac din soia cea mai eficienta cultura. Conditia este ca producatorii sa respecte conditiile agrotehnice stabilite. Si in Insula, aceste conditii se respecta cu sfintenie, cum ne declara inginerul Lucian Buzdugan, director general al TCE Trei Brazi, societate care a concesionat Insula Mare a Brailei. In cazul culturilor de soia, cu cheltuieli de 400 $ la hectar, se obtin 550-600 $ la productiile mari pe care mizam in 2003. In plus, soia lasa in sol 100 kg de azot la hectar, in urma proceselor metabolice, adica exact cat are nevoie graul sa porneasca vegetatia, sa prinda primele radacini. Cultura de soia din Insula ocupa 17.000 ha, si aceasta va aduce cultivatorilor o rentabilitate foarte buna. In ce priveste cultura de floarea-soarelui - 11.000 hectare - cheltuielile in acest an sunt de 220 $ la hectar. Specialistii din Insula estimeaza sa obtina 550 de dolari in urma valorificarii productiei obtinute pe fiecare hectar. Lucru important, in Europa productiile au fost foarte slabe in acest an. Asta presupune o mare cerere la export. In urma sugestiei de a se reduce pretul uleiului, procesatorii au propus, la randul lor, reducerea pretului de achizitie la seminte cu mult sub nivelul mondial si al anului 2002. Exista astfel riscul ca producatorii sa exporte cea mai mare parte a productiei, lucru care poate produce perturbari pe piata, respectiv sa ne trezim la primavara cu ulei din import, achizitionat la cine stie ce preturi aberante. Stuful - un pericol mai mare decat inghetul si seceta pentru culturile din Insula Stuful care a invadat altadata terenurile indiguite din baltile Dunarii a fost starpit in parte cu pretul unor costuri enorme. Cele mai mari firme producatoare de pesticide din lume au participat la actiunea de distrugere a stufarisurilor, livrand Romaniei substante chimice pe cat de eficiente, pe atat de costisitoare. De la o vreme insa, o buna parte din terenurile indiguite au fost concesionate unor persoane sau societati care prin comportamentul de pana acum au demonstrat ca au drept unic scop exploatarea agrotehnica fara discernamant a terenurilor. Dovada, readucerea terenurilor de aici intr-o stare de imburuienare si secatuire asemanatoare unor tinuturi semisalbatice. Stuful este mai periculos decat seceta sau inghetul pentru culturile din balta. Si aceasta pentru ca radacinile sale se intind pe zeci de metri in sol, comportandu-se ca niste pompe ce absorb apa de la radacina celorlalte plante. Pericolul vine, apoi, si de la faptul ca stuful se inmulteste foarte rapid. In lipsa tratamentelor chimice, suprafetele infestate cu stuf pot creste cu 4.000-5.000 hectare pe an. Aproape nimic nu poate opri periculoasa invazie. Taierea tulpinilor de la baza solului abia ca ii face bine stufarisului. Rizomii ingropati in sol cresc mai puternici, se intind pe suprafete tot mai mari si primavara scot la suprafata milioane de tulpini in locul celor taiate. Toamna, samanta este luata de vant si imprastiata pe camp. Nimic mai periculos pentru pamanturile irigate din balta. In locul culturilor semanate in toamna, specialistii din Insula Mare a Brailei se trezesc cu adevarate paduri de stuf si trestie. Stufarisurile reprezinta apoi si o sursa de infectie, la adapostul acestora localizandu-se insecte de tot felul, buruieni care produc seminte si care gasesc un excelent adapost sub frunzisul verde al stufului pe timpul iernilor cele mai naprasnice. In acest moment, intreg caroiajul de canale de desecare si de irigatii, adica aproape tot sistemul prin care se aduce viata pentru culturile din balta, este sufocat de perdele imense de stufarisuri. Pentru distrugerea lor, asa cum aprecia inginerul Aurel Hada, director executiv al S.C. Trei Brazi, este nevoie de cel putin 3 milioane de euro, cat estimeaza specialistii costul tratamentelor ce se cer efectuate aici in urmatorii trei ani. Fara aceste tratamente, in cativa ani, Insula ar fi in intregime ocupata de stuf. La solicitarea conducerii TCE Trei Brazi, o comisie formata din specialisti ai Ministerului Agriculturii, Apelor, Padurilor si Mediului, Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, ingineri de la Statiunea de Cercetari din Directia generala pentru agricultura si industrie alimentara Braila a analizat la fata locului in principalele ferme ale IMB pericolul pe care il reprezinta fenomenul instufizarii. Pana la cunoasterea concluziilor specialistilor, inginerii si tehnicienii care lucreaza in Insula au efectuat testari si au demonstrat ca tratamentul cel mai potrivit este cel cu Randop, un erbicid foarte costisitor, folosit la culturile de soia. Acesta este absorbit de frunzele stufului si patrunde in tulpina si in radacini, omorand rizomii, care, astfel, nu se mai pot intinde printre celelalte culturi ca sa absoarba apa plantelor semanate de mana omului. Nu incape nici o discutie, inca din aceasta toamna trebuie sa inceapa tratamentele impotriva instufizarii. Conducerea TCE Trei Brazi, care a luat in arenda circa 56.000 de hectare din cele peste 71.000 ha cat are Insula Mare a Brailei, este pregatita sa aloce o parte insemnata din sumele necesare erbicidarii. In parcurile societatii se afla si patru elicoptere inchiriate special pentru asemenea operatii. Administratia Domeniilor Statului trebuie sa se alature insa specialistilor din Insula si sa faca front comun cu acestia in vederea destufizarii terenurilor agricole in timpul cel mai scurt. Acum, la vremea culesului de toamna, culturile din Insula Mare a Brailei se dezvaluie privirii in toata bogatia si splendoarea lor. Nu a fost de mult o asemenea toamna bogata in insula. In pofida gerurilor aspre din iarna, a secetei din primavara si vara, specialistii de aici estimeaza productii care intrec de departe tot ce s-a obtinut in ultimii 15 ani. Astfel, la floarea-soarelui, unde recoltatul a inceput de aproape doua saptamani, randamentele sunt apreciate la 2.500-3.000 kg seminte la hectar. La soia, cultura foarte rentabila, productia se apropie de 3.500 kg la hectar, iar la porumb estimarile sunt de 9.500-10.000 kg boabe la hectar. Aceste productii sunt rodul unor eforturi investitionale, materiale si umane, extraordinare. Investitiile facute in Insula numai in acest an se ridica la circa 40 milioane de dolari. Aproape jumatate din aceasta suma a fost folosita pentru infiintarea principalelor loturi de culturi, inca din toamna anului trecut si in primavara acestui an. S-au cheltuit, apoi, 5,6 milioane euro pentru achizitionarea a 20 de combine Class Dominator 204, 300.000 de euro pentru cumpararea unor utilaje de incarcare-descarcare, alti 350.000 euro pentru cumpararea unor masini de teren necesare in cele 30 de ferme, cate functioneaza in Insula. Uscatoarele de seminte au costat si ele 350.000 euro, iar instalatiile de irigat, de ultima generatie, 4,5 milioane euro. S-au mai cheltuit 3 milioane euro pentru operatiuni de destufizare, iar in urmatoarele cateva zile, in insula vor sosi 20 de tractoare de 300 CP, echipate cu toata gama de masini agricole si 30 de remorci a cate 30 de tone necesare evacuarii culturilor din insula. Toate acestea vor costa inca 11 milioane de euro. Toate aceste eforturi investitionale se adauga celor facute in toamna anului 2001 si pe tot parcursul anului 2002 pentru refacerea fertilitatii terenului si a sistemului de irigatii, in cea mai mare parte distrus sau aflat in stare de paragina. Cheltuieli mari se fac si continua sa se faca pentru combaterea buruienilor, unele din acestea avand o existenta istorica. Pericolul cel mai mare il reprezinta, insa, invazia stufului, care, mai nou, se raspandeste nu doar prin rizomii foarte puternici aflati in subsol, dar si prin semintele imprastiate de vant in interiorul zonei indiguite a Dunarii, lasata ani in sir de izbeliste de fostii administratori ai terenului.