„Îngeraşul de la Giuleşti a plecat ca să vină Teo“
0
Şase bebeluşi au pierit, în urmă cu doi ani, în cumplitul incendiu de la Maternitatea Giuleşti. O singură mamă a reuşit să-şi învingă suferinţa şi să nască din nou.
Îl cheamă Teo şi zâmbeşte tot timpul. Îşi întinde mânuţele încă nesigure şi o apucă de grumaz pe mama lui. Nu ştie încă să citească în ochii femeii durerea şi dorul. Nu ştie că este rodul unei dorinţe arzătoare de a supravieţui înfrângerii vieţii. Nu ştie că ar fi avut un frăţior dacă un accident stupid şi nedrept nu i l-ar fi răpit. Dar simte sigur dragostea imensă a mamei care îl copleşeşte. Ileana Benga, 28 de ani, este una dintre mamele care nu au avut noroc în urmă cu doi ani, când flăcările au mistuit secţia de Terapie Intensivă de la Maternitatea Giuleşti. După 37 de săptămâni însă, poate zâmbi din nou.
Fericire după tragedie
16 august 2010. O zi neagră în calendarul mai multor persoane internate la Maternitatea Giuleşti, printre care şi 11 bebeluşi. Pentru şase nou-născuţi, viaţa s-a terminat aproape înainte să înceapă, iar ceilalţi cinci se luptă şi acum să scape de semnele tragediei. Chiar dacă viaţa nu le mai atârnă de un fir de aţă, micuţii mai au cicatrice care nu trec decât prin operaţie. Mai există şi un risc pe termen lung: afectarea organelor (cel mai probabil rinichi şi ficat). Chiar dacă a supravieţuit, o fetiţă are mari probleme de sănătate şi, de multe ori, trebuie să îndure un tratament inuman pentru a nu ceda în lupta cu moartea.
Incendiul de la Maternitatea Giuleşti a marcat familiile implicate, dar mamele care au rămas fără prunci au fost cele mai îndurerate. Pentru o parte dintre ele, posibilitatea de a mai avea copii nu se întrevede într-un timp foarte scurt. „Nu-mi mai trebuie acum", spune Georgiana, una dintre femeile care şi-au pierdut bebeluşul în incendiu.
A stat în spital patru luni
Ileana Benga, mama lui Teo, mai are şi acum coşmaruri din cauza faptului că pruncul ei a murit carbonizat. „Am fost să-l alăptez, el stătea în pătuţ şi urma să plecăm acasă în două zile. Bebeluşul meu a fost printre primii trei copii care au ars. N-ai cum să uiţi aşa ceva. Am văzut cum s-a desfăşurat toată nebunia. Am văzut asistenta care nu intra. A fost cumplit. Nu se poate descrie în cuvinte că a trebuit să-mi iau copilul în coşciug, nu în coşuleţ, cum şi-l luau alte colege de salon", a povestit Ileana pentru „Adevărul".
Timp de zece luni s-a chinuit să rămână din nou gravidă. Chiar dacă a urmat numeroase tratamente, stresul posttraumatic era atât de puternic încât nu putea concepe un copil. Într-un final, soarta i-a surâs. Cele nouă luni de sarcină au fost însă un adevărat chin. „Sarcina a fost foarte grea. Puteam să pierd copilul din cauza stresului. Mergeam la cimitir, la proces şi asistam la minciunile lor grosolane, iar aceste lucruri îmi făceau foarte rău. La 23 de săptămâni am fost la un pas de a pierde copilul", îşi aduce aminte Ileana.
Deşi imobilizată la pat timp de patru luni, femeia a reuşit să aducă pe lume la 37 de săptămâni un băiat sănătos, de 3,5 kilograme. „Mă uit la Teo şi câteodată plâng. Datorită echipei doctorului Adrian Ionaşcu, care m-a asistat, am reuşit să aduc pe lume acest copil pe 13 februarie", a mai spus Ileana.
Chin - două zile la terapie intensivă
După naştere, medicii au decis că bebeluşul trebuie ţinut la Terapie Intensivă. Acest lucru i-a trezit proaspetei mămici amintiri dureroase. „A trebuit să stea sub supraveghere la Terapie Intensivă timp de două zile. Mie mi-a fost foarte greu să intru acolo să-mi văd copilul în incubator. Trăiam fiecare clipă cu groază. Aveam impresia că vine un cutremur, că se prăbuşeşte clădirea. Personalul medical m-a ajutat să-mi revin, pentru că eram cu psihicul la pământ. Medicul Silvia Stoicescu s-a ocupat personal de Teo la Terapie Intensivă şi mi l-a dat în cameră după două zile", povesteşte Ileana cu emoţie în glas.
Despre Teo, mămica are numai cuvinte frumoase. „Este sufletul meu, nu mă satur de el zi şi noapte. Acum suntem la momentul în care gângurim, ne jucăm. Seamănă cu frăţiorul lui Alex, câteodată am impresia că-l văd chiar pe Alex", povesteşte Ileana cu entuziasm. Mai mult, ea îi vorbeşte lui Teo de pe acum despre Alex şi-i spune că el este acolo sus şi are grijă de el. „Este îngerul nostru păzitor şi am sentimentul că lui Teo nu o să i se întâmple niciodată nimic rău. Simt că este ocrotit. Viaţa lui o să fie toată roz, plină de bucurii pentru că îngeraşul a plecat să vină Teo", mai spune Ileana.
Departe de ochii judecătorilor
După îndelungi insistenţe, am reuşit să vorbim doar cu o mămică ai cărei gemeni au scăpat cu viaţă, Alina Săndulescu. Celelalte familii se tem să vorbească, invocând faptul că procesul pe care l-au intentat împotriva spitalului ar putea lua o turnură în defavoarea lor. Alina, avocat de meserie, a vrut să ne împărtăşească momente din viaţa familiei ei, dar să şi rememoreze tristele episoade ale incendiului, fără să ia în calcul posibilitatea de a le face poze copiilor. Dacă atunci când vorbeşte despre incendiu faţa ei se întristează, ea se înseninează când povesteşte despre minunile de băieţi pe care Dumnezeu a hotărât să-i mai lase în viaţă.
„Exilaţi" la ţară
Gemenii Săndulescu au un regim special de viaţă. Ei reprezintă un caz fericit pentru că nu au fost afectaţi de alte boli şi nici rănile provocate de incendiu nu s-au dovedit a lăsa urme extrem de grave acum. „Au avut arsuri pe 70-80% din corp, iar viaţa le-a fost pusă în pericol.
Primele trei zile au fost cele mai grele pentru că medicii nu ştiau dacă le-au fost afectate căile respiratorii. Apoi au urmat cele 10 zile în care se remiteau arsurile. În prima lună, viaţa lor a fost pusă sub semnul întrebării", îşi aminteşte Alina, mama a doi dintre băieţii care au fost „aleşi" de soartă să treacă prin momente de coşmar chiar în prima zi de viaţă. Radu, primul născut, a avut o greutate de 2,2 kilograme, iar cel mic, Ştefan, 1,7 kilograme. Faptul că s-au născut prematur - la 37 de săptămâni - a reprezentat un risc în plus pentru care atât părinţii, cât şi medicii se temeau că viaţa lor va lua sfârşit mult prea devreme.
Cu ajutorul lui Dumnezeu şi al personalului medical, copiii au reuşit să treacă peste momentele critice, însă au rămas semne vizibile. „Băieţii au avut afectate extremităţile: în special picioruşele, mâinile, iar Răducu a avut semne şi pe faţă, şi pe frunte. Chiar dacă aveau doar o zi de viaţă, iar imunitatea lor era zero, au reuşit să reziste", povesteşte emoţionată mama.
Totul cu un preţ. „În primul rând, i-am dus la ţară să trăiască într-un mediu sănătos, cât mai puţin poluat. Şi acum au parte de tot felul de îngrijiri.
Dimineaţa şi seara îi ungem cu tot felul de creme, mergem foarte des la controale (la trei-patru săptămâni la medicul de familie şi anual la Bucureşti). Au rămas cu cicatrice la nivelul picioruşelor - «cicatrice încălţate». Răducu a avut degeţelele de la mâna dreaptă carbonizate, iar acum unghiile sunt afectate. Ştefan are cicatrice cheloide, adică au ieşit în afară pentru că au fost hidratate. Sunt prezente la nivelul picioarelor", detaliază Alina.
"Am fost să-l alăptez, iar Alex stătea în pătuţ şi urma să plecăm acasă în două zile. Bebeluşul meu a fost printre primii trei copii care au ars. A fost cumplit. Nu se poate descrie în cuvinte că a trebuit să-mi iau copilul în coşciug, nu în coşuleţ, cum şi-l luau alte colege de salon."
Ileana Benga mama lui Teo
"Răducu a avut degeţelele de la mâna dreaptă carbonizate, iar acum unghiile sunt afectate. Ştefan are cicatrice cheloide, adică au ieşit în afară pentru că au fost hidratate."
Alina Săndulescu mama gemenilor
„Bilanţul" celor 11 victime
Cumplitul incediu de pe data de 16 august 2010 a făcut 11 victime. Iată care este starea lor:
- gemenii Ştefan şi Radu Marian Săndulescu: Sunt în viaţă, însă mai au cicatrice. Momentan nu se ştie dacă pot scăpa de ele fără operaţie.
- gemenii Ştefan şi Ana Coman: Au scăpat cu viaţă. Ei au avut arsuri pe corp, mâini şi picioare, de gradele II şi III pe 70% din suprafaţa corpului.
- Maria Daria Cornean: A scăpat cu viaţă. Are picioarele strâmbe. A făcut numeroase intervenţii chirurgicale pentru îndreptarea tendonului. Acum, fetiţa merge de trei ori pe săptămână la kinetoterapie. Pentru a scăpa de cicatrice, face terapie cu laser.
- Alexia Gabriela Florescu: S-a născut la Slatina, cu o lună înainte de incendiu, însă malformaţia de inimă i-a obligat părinţii să o aducă la tratament în Bucureşti. Ea este primul dintre cei cinci bebeluşi care au murit în urma exploziei de la Maternitatea Giuleşti. În urma exploziei, copilul a fost în stop cardiorespirator chiar în momentul în care a plecat de la Giuleşti către Spitalul „Grigore Alexandrescu". A fost resuscitat de paramedicii de la SMURD şi şi-a revenit. Însă la câteva ore de la internare a făcut din nou stop cardiorespirator şi nu şi-a mai revenit. Fetiţa avea arsuri pe 80% din suprafaţa corpului şi arsuri ale căilor respiratorii.
- Alexandru Benga: A fost unul dintre primii prunci care au murit în incendiu. El se născuse cu 10 zile înainte de tragedie, însă avusese câteva probleme de sănătate. Totuşi, starea lui se ameliorase, iar părinţii aşteptau acceptul medicilor să-l ia acasă.
- Bostan Constantin: A fost bebeluşul aflat în cea mai gravă situaţie. Copilul a avut arsuri pe 60-70% din suprafaţa corpului, fiindu-i afectate mâinile, picioarele şi o ureche. Băiatul nu a câştigat lupta cu moartea.
- Georgeta Mihaela Păuna: A ajuns la secţia de Terapie Intensivă a Maternităţii Giuleşti pentru că avea plămânii nedezvoltaţi. Din cauza incendiului a murit intoxicată cu monoxid de carbon, iar de la morgă li s-a spus părinţilor giurgiuveni că este făcută scrum.
- Eric Ştefan Dragomirescu: Părinţii micuţului au fost anunţaţi de Poliţie că a murit, când el era de fapt în viaţă. Familia a aflat de existenţa bebeluşului de la preotul care l-a botezat, însă copilul nu a supravieţuit. Ulterior, au aflat că moartea copilului (la data de 18 august 2010) a fost violentă. Decesul s-a produs prin şoc postcombustional, consecinţa arsurilor termice grad II/III pe circa 30% din suprafaţa corporală şi a arsurilor de căi respiratorii superioare, în condiţiile unui incendiu intraspitalicesc cu atmosferă supraîncălzită şi fum. A fost înmormântat la cimitirul Giuleşti din Capitală.
- Melek, fetiţa neînregistrată la starea civilă a lui Ali Riza Yilmaz şi a Mihaelei Damian a avut o moarte violentă, cauzată de o intoxicaţie acută cu fum. Copilaşul avea arsuri de gradele II şi III pe aproximativ 75% din corp, „prin expunerea la atmosferă supraîncălzită". Acum, mămica este însărcinată în patru luni, însă are probleme cu sarcina din cauza stresului. ;
Pericolul persistă
Dacă cicatricele nu mai sunt o problemă foarte vizibilă, părinţii se tem ca incendiul să nu-şi arate efectele mai târziu în viaţă. Mai mult, băieţii au fost supuşi unor expertize medico-legale pentru a vedea dacă pot face operaţii pentru a scăpa de semnele incendiului, însă nu sunt semnale că vor putea scăpa de cicatrice fără operaţii. Mai mult, medicii i-au avertizat pe părinţi că este posibil ca micuţii să aibă afectaţi rinichii, ficatul sau alte organe. Totuşi, copiii au reuşit să se vindece datorită unor tratamente foarte dificile. „Dacă au fost afectate organele interne, se va vedea mai târziu.
Este posibil ca ficatul să fie afectat din cauza tratamentelor agresive la care au fost supuşi. Este surprinzător că şi acum, după băiţă, ai impresia că le miroase pielea a medicamente. Mai urât este că simplele şi banalele răceli trec doar cu antibiotice foarte puternice, iar acest lucru i-ar putea afecta, însă noi suntem un caz fericit. Alţi copii sunt mult mai rău", mai povesteşte Alina, care nu uită să menţioneze că până acum nu a sesizat ca micuţii să aibă teamă de foc.
Se încarcă comentariile...
