In Rudeni nu exista decat un closet: la scoala

Copiii rromilor din Rudeni, jud. Arges, invata sa iasa din preistorie. FICE Romania si-a asumat sarcina emanciparii

Dincolo de Pitesti, din sosea se face in dreapta o vale uitata de timp. Patru-cinci sute de oameni isi duc viata acolo, pascandu-si caii, impletind nuiele, traind pe apucate si facand copii. In satul Rudeni, comunitatea traieste in aceeasi existenta incremenita de acum cateva sute de ani. Nu au telefon, iar lumina electrica au doar cei care locuiesc mai spre poalele dealului. In tot satul sunt doar 2-3 televizoare. De aceea, pentru multi lumea se sfarseste acolo unde se termina soseaua. Unii nu au iesit niciodata din valea unde s-au nascut, iar cand ploua si se umfla paraul dintre coline, nici lumea de afara nu mai poate ajunge la ei. Au auzit de NATO si vor sa intre si ei acolo, ca poate le-o fi mai bine, dar Coca-Cola sau... aragaz au vazut doar la televizor. Pe vremea lui Ceausescu au lucrat toti in mina, ca-i lua si-i ducea. Apoi mina a secat, angajari nu se mai fac, iar ei cu democratia si capitalismul nu se prea stiu descurca. Au invatat doar ca pot cere ajutor social si-s suparati ca primaria le socoteste si calul, si pasarile, asa ca multi nu-l primesc. Mai stiu ca, de cand cu retrocedarile, padurile sunt ale oamenilor, si daca taie lemne, ori iau amenda, ori se ia proprietarul cu toporul dupa ei. De foc tot mai taie ei, pe furis. Aluni nu prea mai sunt pentru cosuri si nici nu le mai da voie cu caruta in oras sa le vanda. Rudarii nu stiu si nu vor sa traiasca altfel decat au apucat. Dealurile sunt parloaga pentru ca nimeni n-a sapat vreo brazda de ani de zile, iar ei tot numai cartofi si fasole mananca. "Ce ne mai trebe, cumparam de la o privatizare mai in jos", spune Ghita. Casele lor sunt niste incropeli din lemn cu ciment si cu ce se mai nimereste, cu o singura incapere, in care, pe doua lavite de scandura, dorm cate opt persoane de-a curmezisul. Intr-un colt e soba cu lemne, care iarna n-ajunge sa tina de cald, asa ca tiganii mai acopera si usa cu un pled. Nici o casa nu are WC. Doar la scoala, singura cladire mai acatarii din sat, exista un closet. "Au aruncat in el si gaini moarte", se plange directoarea. Si puturile sunt putine; primaria a sapat unul de curand, dar apa inca nu e buna de baut. O amesteca insa cu cenusa si fac lesie pentru spalat. "Am vrea sa ne dea si noua "Dero" si sapun, sa nu mai miroasa copiii nostri urat", spune Mariana. "Ne e frica de boli, ca nici nu ni-i primeste la dispensar, ca n-avem acte pe ei. Eu am cinci copii si numa' p'astia doi am acte. Ca de un' sa dau io o suta saijdamii sa-mi dea certificat?" Multi dintre copii nu sunt botezati. Desi zic ca-s ortodocsi, rudarii merg la biserica doar la pomeni. "Eu, de la treispe ani jumate cand m-am maritat, am cinci copii", se lauda Roxana. "Si nu i-as da, nici zece sa am! Ia uite cum se tine dupa fusta maica-sii!" Ghita recunoaste insa: "Am mai si vandut copii. N-am trait mai bine, la fel am trait. Da' macar ei o fi ajuns mai bine, ca i-am dat la strainii aia de-au venit p-aci, ca erau straini, vorbeau alta limba". Fiecare familie are cel putin 5-6 copii, iar fetele se marita pe la 13-14 ani. "Cand ne logodim", explica Vali, "ne luam asa de mana, turnam aici in palma niste rachiu si nu tre' sa-ntorci mana, sa curga rachiul, ca atunci e semn de despartire, tre' s-o tii asa pana se usuca rachiul. S-apoi traim, facem copii..." Cand cresc, baietii cara lemne cu spatele, iar fetele au grija de fratii lor mai mici. "Am primit-o de cateva ori si cu el in brate la scoala", arata directoarea scolii spre o fetita care leagana un bebelus. Femeile ar vrea sa invete sa faca mai putini copii, ca nu mai au ce sa le dea de mancare. Nici scoala, care are acum 49 de elevi, nu ii poate cuprinde pe toti. Unora le place sa invete. "Ce crezi, ca daca suntem crescuti in padure nu stim sa judecam? Ba stim, si-nca bine!", se mandreste Dan. Ciprian vrea sa se faca militian, "sa dau amenzi si sa iau banii la oameni". Dana vrea sa se faca "doctora". Dan are 18 ani si 8 clase. Ar vrea sa lucreze undeva ca frizer, ca el tunde si barbiereste in sat, pentru cate 5-10 mii. "Si ei sunt amarati, si eu sunt amarat, cat sa le iau?" Majoritatea insa vor sa invete sa scrie si sa citeasca, sa-si ia carnet de sofer. "Ei tot maturi o sa faca si peste treizeci de ani, dar ca sa le vanda au nevoie de un mijloc de transport", spune reprezentantul inspectoratului scolar judetean. FCE Romania a reusit sa faca primul pas pentru ca satul Rudeni sa intre in randul lumii. Copiii rudarilor merg la scoala. Au invatat si ca nu e datoria nimanui sa-ti dea ceva pe gratis. Presedintele FICE Romania, Toma Mares, le-a promis celor 49 de elevi ca, daca nu vor lipsi de la scoala si vor invata bine, vor primi ca ajutor rechizite, haine si alimente. Cum ei si-au tinut partea lor de promisiune, FICE le-a distribuit lor si altor 25 de elevi din satul Furnicosi pachete cu cadouri in valoare de peste 90 de milioane lei. Invatatoarele au dat asigurari ca elevii lor sunt mult mai constiinciosi de cand stiu ca vor avea ceva de castigat prin munca. Micutii, la randul lor, s-au declarat indragostiti de doamnele invatatoare, dintre care d-na Dorina Crangaroaie este cea care le-a invatat si parintii sa se iscaleasca, intrucat de 31 de ani preda la scoala de 4 clase din Rudeni, in ciuda unui salariu de 3.900.000 lei. Si domnisoara Cristina, care face naveta de la Pitesti pentru 2.200.000 lei, ramane aici, tot din dragoste pentru copii, chiar daca uneori ii vine sa-si ia lumea in cap! Proiectul a beneficiat de sprijinul autoritatilor locale, ai caror reprezentanti si, mai ales, costumele lor oficiale, au constituit o atractie pentru localnici, in timp ce doamnele coafate si dichisite au avut ceva dificultati in a urca dealul cu pantofii cu toc cui! "Daca la noi nu vine nimeni, niciodata, cum sa nu ne bucuram ca venirati dumneavoastra?", spune o batrana. Putin derutati de inapoierea comunitatii de rromi si de dificultatea recuperarii lor, alesii locali s-au aratat totusi multumiti ca cineva a demarat un proiect destinat educarii acestora. Vor urma de asemenea actiuni de educatie pentru sanatate, educatie sexuala, ca si botezarea tuturor copiilor. Foto: Codruta DRAGOESCU