Imnul, între „Trebuie schimbat“ şi „Cu el vreau să mor!“

0
0
Echipa feminină de scrimă, a coborât de pe  podiumul CE de la Sheffield, când organizatorii au greşit imnul României
Echipa feminină de scrimă, a coborât de pe podiumul CE de la Sheffield, când organizatorii au greşit imnul României

Un istoric respectat, Adrian Cioroianu, o sportivă campioană, Ana-Maria Brânză, şi un îndrăgit compozitor, Marius Ţeicu, dezbat cu patimă chestiunea Imnului. „Adevărul“ prelungeşte spectaculoasa discuţie lansată ieri în spaţiul public: să fie sau să nu mai fie „Deşteaptă-te, române!“ Imnul nostru naţional?

Fiind vorba de un simbol atât de sensibil, părerile sunt, fireşte, împărţite şi susţinute cu aplomb. Istoricul Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe al României, susţine în mod categoric schimbarea Imnului naţional, considerând că originile noastre indiscutabil latine impun o notă mai optimistă. „Eu cred că trebuie schimbat, pentru că toate popoarele latine au imnuri mai optimiste, mai înălţătoare.

«Deşteaptă-te, române!» mai rău ne-a adormit în ultimii 20 de ani, în loc să ne deştepte. Pur şi simplu, nu e potrivit ca imn şi nu o spun doar eu, o spun profesionişti în muzică. Nu are structura necesară, are o melodie prea liniştitoare. Nu pot să spun eu ce fel de cântec s-ar preta să fie Imnul naţional al României, sunt multe melodii care mie îmi trezesc o emoţie deosebită, dar asta nu înseamnă că sunt bune pentru a fi imn. Avem o serie de muzicieni, profesori de Conservator, care trebuie consultaţi în această problemă", ne-a declarat Cioroianu.

După opinia sa, odată cu imnul naţional ar trebui pusă în discuţie şi data la care sărbătorim Ziua naţională a României: „Eu am spus-o în dese rânduri că atât Imnul, cât şi Ziua naţională trebuie rediscutate. Suntem singurul popor latin care avem ziua naţională iarna, pe 1 decembrie. Sunt de acord că ele au fost stabilite într-un context istoric tensionat, respectiv Revoluţia din 1989, dar acum cred că se impune să fie puse în discuţie într-un spirit mult mai relaxat".

Ţeicu e trist

Compozitorul Marius Ţeicu spune că, dacă s-ar schimba Imnul, noua melodie ar trebui să fie realizată în tonalitate majoră, aşa cum se procedează de regulă în cazul cântecelor naţionale, şi nu minoră, precum „Deşteaptă-te, române!".

„Nu comentez asupra versurilor, dar ca specialist în muzică sunt de părere că un imn ar trebui să fie într-o tonalitate majoră, care este mai luminoasă, mai deschisă, mai optimistă. «Deşteaptă-te, române!» este compus în tonalitate minoră, care dă sentimentul de tristeţe, de tensiune", explică Marius Ţeicu.

Pe de altă parte, adaugă Ţeicu, Imnul a fost ales în timpul Revoluţiei din 1989, „era o chestie simbolică atunci şi e greu de schimbat". Iar dacă s-ar lansa un concurs pentru compunerea melodiei pentru un nou imn, maestrul Marius Ţeicu le-ar face loc muzicienilor tineri. „E o chestie prea dificilă la vârsta mea", a mai spus, modest, compozitorul.

Brânză şi sârba

Având o raportare mult mai personală la ceea ce înseamnă Imnul României, breasla sportivilor de mare performanţă este reticentă în ceea ce priveşte o schimbare. „Eu nu vreau să se schimbe Imnul, nu înţeleg de ce s-ar schimba. Cu imnul ăsta am fost crescută şi cu ăsta vreau să mor. Să-l cânte, să mi se cânte «Deşteaptă-te, române!» şi atunci când m-or duce la groapă. Nu mi se pare normal să se găsească patru-cincipersoane care se trezesc că vor să schimbe Imnul. Vor să pună vreo manea sau ce? Sau dacă vor ceva mai săltăreţ, atunci să pună o sârbă. E absurd, în felul ăsta o să ajungem să ne schimbăm Imnul odată la doi-trei ani, cred că noi încă ne mai căutăm indentitatea", spune Ana-Maria Brânză, campioană mondială la scrimă.

În luna iulie a acestui an, la iniţiativa Anei-Maria Brânză, echipa feminină de scrimă a României a coborât de pe podiumul de premiere la Campionatul European de la Sheffield (Anglia), protestând faţă de neglijenţa organizatorilor care au pus la difuzoare „Trei culori", imnul României din perioada comunistă, în loc de „Deşteaptă-te, române!". „Aşa am simţit în acel moment, că trebuie să cobor de pe podium ca o formă de protest. N-a fost fairplay ceea ce ne-au făcut englezii. Dacă se va mai întâmpla, tot aşa o să reacţionez", spune Ana-Maria Brânză.

Dimineţi cu Ana la Beijing

Frumoasa spadasină, ajunsă la aproape 27 de ani, spune că pentru ea „Deşteaptă-te, române!" a căpătat o semnificaţie aparte: „De fiecare dată când am fost pe podium şi s-a cântat «Deşteaptă-te, române!», eu m-am simţit bine. De altfel, pentru mine asta înseamnă Imnul: şi în în supermarket dacă îl aud, tot la medalii şi la performanţă mă gândesc. Nici nu concep să fie altul, pentru că aşa am crescut, cu el. Şi dacă am ajuns pe podium şi am luat medalii înseamnă că eu m-am deşteptat şi pe mine m-a ajutat imnul ăsta. Nu vreau să se schimbe!".

Ana-Maria Brânză, medaliată cu argint la Jocurile Olimpice de Vară de la Beijing, în 2008, nu exagerează. Când a câştigat medalia olimpică avea  unghiile roz, purta un costum „Made in Hungary", a învins în semifinale o unguroaică, într-o sală ostilă, care nu contenea să scandeze „Ria, ria, Hungaria!". Iar înainte de meci, Ana-Maria Brânză le-a spus aşa ziariştilor români, patriotic şi revanşard: „Mare brânză să bat o unguroaică!".

Apoi, după ce a pierdut în finală la cea mai bună spadasină de atunci a lumii, nemţoaica Britta Heidemann, pe podium nu a plâns, căci nu e genul. Ana a făcut altceva. A ridicat privirea spre cerul de care ne despărţea acoperişul modern, poate prea modern, al „Fencing Hall of National Convention Center" din Beijing şi a spus aceste cuvinte, tot mai incorecte politic şi olimpic: „Mulţumesc, Doamne!"

Gestul eroic al frumoasei spadasine

Ana-Maria Brânză a luat iniţiativa ca echipa naţională feminină de scrimă a României să coboare de pe podium fiindcă organizatorii Campionatului European de la Sheffield au difuzat ca imn al ţării noastre „Trei culori".

"Eu vreau să mi se cânte «Deşteaptă-te, române!» şi când m-or duce la groapă."
Ana-Maria Brânză
spadasină

"«Deşteaptă-te, române!» mai rău ne-a adormit în ultimii 20 de ani, în loc să ne deştepte."
Adrian Cioroianu
istoric

"«Deşteaptă-te, române!» este compus în tonalitate minoră, care dă sentimentul de tristeţe, de tensiune."
Marius Ţeicu
compozitor

„Franţujii au «Marseilleza» de două sute de ani şi le e bine"

Ion Iliescu apără „Deşteaptă-te, române!“, imn emanat din Revoluţia de la 1989  Foto: marian vilău

Ion Iliescu

Fostul preşedinte Ion Iliescu (81 de ani) nu precupeţeşte niciun efort în a apăra Imnul „Deşteaptă-te, române!" în faţa efemerilor săi detractori. Ion Iliescu consideră acest Imn ca un emanat de frunte al Revoluţiei din decembrie 1989. „S-a cântat mai întâi la Timişoara şi apoi la Bucureşti şi în mai toate oraşele ţării noastre. Nu a militat nimeni pentru el, s-a impus cu de la sine putere. A fost o reacţie spontană de masă, o răbufnire, o eliberare şi o descătuşare a poporului, care destul îndurase!", spune Ion Iliescu.

Fostul om de stat face recurs la „Marseilleză", imnul francezilor, la bază un cântec de război de la 1792. „Păi, franţujii au «Marseilleza» de două sute de ani şi le e bine cu ea. Nouă nu ne mai ajunge? Asta ne mai trebuia?!

Le-am rezolvat pe toate şi nu ştiu eu? «Deşteaptă-te, române!» este şi el un vechi cântec revoluţionar, de-al nostru, de-al românilor, de la 1848, care se ştie ce fel de an a fost. Cine spune că e învechit? Cum şi de ce să fie învechit? Stăm acum să disecăm sentimentele noastre istorice? Nu se poate! Nu se poate!", s-a inflamat politicianul.

În continuare, ziarul „Adevărul" vine în întâmpinarea dorinţei cititorilor care s-au manifestat setoşi de a cunoaşte textele imnurilor precedente ale României (care fiinţează ca stat din 1862). Precizăm că primul Imn de stat, „Marş triumfal în onoarea Prinţului Domnitor", nu avea deloc versuri („Marşul" a fost intontat până în 1884, când a fost înlocuit cu mai modernul „Trăiască Regele!").  Au contribuit: Cristian Delcea şi Florin Marin

Click pe foto pentru a vedea versurile imnurilor de stat până în prezent

Click pe foto pentru a vedea versurile imnurilor de stat până în prezent
Societate


Ultimele știri
Cele mai citite