Hibele recensământului de anul trecut. Studiu Rethink
0Un studiu recent, realizat de Rethink România, scoate la iveală mai multe erori ale Recensământului populației de anul trecut. Există semne de întrebare legate de unele date furnizate de recensământ, mai ales la nivelul unor localități. În județul Botoșani, de exemplu, s-a observat o explozie demografică în localitatea Vârfu Câmpului care nu este susținută de alte date, arată cercetarea.
„Astfel, populația comunei a crescut la 7.077 locuitori, față de 3.420 în 2011. Nici un alt indicator nu ar sugera o creștere reală a populației în perioada dintre ultimele două recensăminte. Între 2012 și 2021 s-au construit doar 29 de locuințe în localitate. Numărul nașterilor înregistrate s-a triplat între 2019 și 2021 (față de anii anteriori), dar chiar și așa balanța naturală a perioadei 2012-2021 (418 nașteri față de 654 decese) a fost negativă. Mai mult, cei 43,13% dintre locuitori care figurează la recensământ ca fiind născuți în alt stat sugerează o înregistrare probabil fictivă a unor persoane cu reședința de facto în străinătate”, potrivit studiului „România în 2023. Spre o nouă realitate demografică”.
Între municipiile reședință de județ, s-a observat o creștere neobișnuit de pronunțată în municipiul Vaslui.
„Mai mult, creșterea semnalată la recensământ a fost precedată de raportări contrariante ale numărului de născuți vii în rândul mamelor rezidente. S-a observat o explozie a numărului de nașteri înregistrate cu ocazia unei schimbări de metodologie. Astfel, în 2012, INS a început să raporteze separat nașterile în rândul mamelor cu reședința obișnuită în România, pentru a face datele comparabile cu cele colectate în alte state europene. Pentru 2012 și 2013 au fost incluși în noua serie de date numai născuții-vii care s-au născut in România, indiferent de țara de reședință obișnuită, ale căror mame aveau la momentul nașterii domiciliul în România, iar repartizarea lor teritorială s-a făcut după domiciliul mamei. Începând cu 2014 sunt incluși numai născuții-vii ale căror mame aveau reședința obișnuită în România și a căror naștere a fost înregistrată la oficiile de stare civilă din România. Schimbarea de metodologie a coincis cu o creștere bruscă a nașterilor înregistrate în Vaslui (dar și în alte localități, de regulă cu variații mai puțin abrupte)”, arată autorii studiului.
Aceștia au mai scos în evidență că dacă în 2013 se raportau puțin sub 600 de copii nou-născuți, după 2014 numărul s-a dublat, urcând apoi la aproape 2000 în 2019.
În acel an, Vasluiul raporta un număr de nașteri considerabil mai mare decât cel înregistrat în Ploiești (oraș de peste trei ori mai mare), iar fertilitatea totală calculată în județ a ajuns cu mult peste media europeană, la un nivel mai degrabă tipic țărilor aflate în curs de dezvoltare.
„Mai mult, la câțiva ani după boom-ul de nașteri scriptic din Vaslui, nu s-a observat vreo creștere a populației școlare. Aceasta a rămas consistentă cu un număr mediu anual de nașteri de circa 600. Situația din Vaslui pune sub semnul întrebării acuitatea datelor privind natalitatea pe plan național, deși este dificilă calcularea exactă a supra-înregistrărilor”, menționează autorii cercetării.
În același timp, spune studiul, creșterea puternică a numărului de locuri de muncă în Timiș între 2000 și 2008 face probabilă ideea „că, de facto, județul a avut o creștere demografică reală între recensământul din 2002 și cel din 2011, fiind mai puțin probabilă teza unei supra-estimări a populației din județ în 2011. Această teză a fost una din ipotezele folosite pentru a explica neașteptat de pronunțată scădere a populației semnalată în Timiș între 2011 și 2021, după la fel de neașteptata creștere raportată între 2002 și 2011”.
Polii țării: București, Cluj și Timișoara
În alte orașe universitare mari nu se observă o tendință similară. În afara celor trei poli - București, Cluj, Timișoara - pentru perioada 2000-2021, numărul salariaților a crescut cu mai mult de 10% doar în Bistrița-Năsăud, Sibiu, Arad, Ialomița, Satu Mare, Maramureș și Bihor. În unele zone, s-a observat o ruptură de tendință. De exemplu, în Brașov, stagnarea dintre 2000 și 2008 a fost urmată de o creștere a numărului salariaților de 5,1%.
Invers, în Buzău s-a ajuns de la o creștere de 12,3% a numărului de locuri de muncă între 2000 și 2008 la o scădere de 6% între 2008 și 2021. Iași, al treilea mare pol din afara Bucureștiului, a stagnat până în 2015, dar a înregistrat un boom al locurilor de muncă în ultimii ani. De fapt, între 2015 și 2021 au fost create mai multe locuri de muncă (+28.664) decât în Timiș (+23.071), pornind însă de la o bază mai modestă. În aceeași perioadă, județele Brașov, Dolj, Constanța, Suceava, Dâmbovița, Maramureș, Bacău și Mureș au creat peste 10.000 de locuri de muncă fiecare.
„Dacă privim formarea polilor de dezvoltare din prisma construcției de locuințe (o industrie responsivă schimbărilor demografice) se observă o concentrate chiar mai puternică în București-Ilfov, Cluj și Timiș. În București-Ilfov (mai ales în Ilfov) și în Cluj, boom-ul construcției de locuințe a început încă din anii 2004-2010. În contrast, doar 3-4% din locuințele construite pe plan național în perioada respectivă erau finalizate în Timiș. Situația s-a schimbat în ultimii ani, în fiecare an de după 2017 cel puțin 7% din locuințele nou finalizate fiind construite în Timiș”, completează raportul.
Un indicator care plasează Brașovul înaintea Timișului și distanțează zona București-Ilfov de alte regiuni este cel al numărului elevilor înscriși în educația primară și gimnazială (conform legii din 2011). Astfel, în 2022, numărul elevilor din învățământul primar și gimnaziali crescuse față de 2013 cu:
- 31,6% în Ilfov, cu o creștere constantă
- 17,5% în București, cu o creștere puternică între 2013 și 2017
- 16% în Cluj, cu o creștere constantă
- 13,2% în Brașov, creștere constantă
- 6% în Timiș, cu o creștere mai pronunțată după 2019
- 0,5% în Sibiu, cu o evoluție oscilantă
Numărul elevilor a scăzut puternic în Vaslui, Caraș-Severin, Gorj, Botoșani, Mehedinți, Teleorman, Hunedoara și Brăila.
Unde merg migranții interni
Recensământul confirmă parțial puternica atracție a acestor poli pentru migranții interni. Astfel, Ilfovul are cea mai mare pondere a rezidenților născuți în alt județ (55,47%), urmat de București (40,24%), Timiș (36,86%) și Brașov (32,34%).
Clujul este în urmă, doar 24,38% dintre locuitori fiind născuți în alte județe. Trebuie notat însă că o parte a datelor recensământului nu au fost completate prin recenzare directă și că se observă un impact încă pronunțat al migrației istorice, azi îmbătrânite (în Caraș-Severin sau Hunedoara observăm ponderi mai mari de locuitori născuți în alte județe decât Clujul).
Se încarcă comentariile...
