Guvernul nu stie daca Romania va intra sau nu in NATO

- afirma ministrul Apararii la sediul PSD

Ministrul Apararii Nationale, Ioan Mircea Pascu, a sustinut ieri la sediul partidului de guvernamant o conferinta de presa pe tema aderarii tarii noastre la Alianta Nord-Atlantica, in care a facut o evaluare a stadiului de pregatire a Romaniei in vederea integrarii. Aflat la sediul PSD mai mult in calitatea de ministru decat in cea de reprezentant al conducerii partidului, Mircea Pascu a prezentat pe scurt rezultatele evaluarilor facute de expertii NATO si ai tarilor membre ale Aliantei, prezenti in ultimele luni in Romania, evaluari considerate drept "foarte pozitive". Asa cum a spus Pascu, Romania se afla in prezent aproape de finalizarea Ciclului III al Planului National de Aderare (MAP), ciclu "decisiv", care se va incheia in luna septembrie, cu doua luni inaintea summit-ului de la Parga. Cu toate acestea, exista posibilitatea ca, dupa o decizie a NATO in acest sens, sa existe si un Ciclu IV, care, pentru tarile ce vor fi invitate in randurile NATO, sa insemne un instrument de negociere a aderarii. Reluand afirmatia premierului conform careia Executivul este direct raspunzator de succesul sau insuccesul efortului de aderare a Romaniei la NATO, Mircea Pascu a afirmat ca guvernul Nastase este ferm hotarat sa duca la indeplinire obligatiile asumate pentru atingerea standardelor impuse pentru integrarea in Alianta. La acelasi capitol, Pascu a tinut sa dezminta speculatiile potrivit carora Guvernul ar sti deja ca Romania va fi primita in randurile NATO, subliniind ca acest lucru depinde exclusiv de indeplinirea, pe plan intern, a obiectivelor asumate. In ce priveste sprijinul celorlalte formatiuni politice pentru efortul de aderare, Pascu a afirmat ca acesta se va vedea saptamana viitoare, cand premierul va prezenta in Parlament declaratia politica bazata pe planul de actiuni privind aderarea la NATO, plan ce va fi aprobat de executiv joi si de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii in sedinta de vineri. Pana atunci, ministrul Apararii a salutat "cooperarea si sprijinul care exista pana in momentul de fata din partea tuturor fortelor politice" pentru integrarea nord-atlantica. NATO nu a formulat nici "un repros" cu privire la cadre MApN care sa fi avut legaturi cu Securitatea Intrebat de presa daca, la sugestiile facute de oficiali NATO cu privire la existenta unor fosti agenti sau ofiteri de Securitate in randurile executivului de la Bucuresti, autoritatile romane au inceput un proces de "epurare" a institutiilor statului, ministrul Pascu a raspuns ca nimeni nu i-a dat o lista cu eventualii fosti securisti care s-ar afla in functii in cadrul MApN. "Aceasta nu inseamna ca aceasta lista nu exista si nici ca ea exista", a spus el. Referindu-se apoi la ultimul "raport" din seria Armagedon, Pascu a tinut sa sublinieze ca un numar extrem de mic de cadre MApN se regasesc in acest material transmis presei. Este vorba de patru angajati ai Directiei Generale de Informatii Militare (DGIM) despre care Pascu, asa cum a spus, nu a avut timp sa afle daca au sau nu acces la informatii sensibile. Oricum, asa cum a insistat in repetate randuri in timpul conferintei de presa, ministrul Apararii nu considera credibile informatiile din Armagedon 7, mai ales ca unii dintre cei denuntati acolo "au ales, fara sa intrebe pe nimeni, sa paraseasca aceasta lume". In plus, de cand a fost secretar de stat in MApN si apoi ministru, Pascu nu a primit nici un "repros" si "nici o informatie de la NATO ca pe lantul de documente secrete (pe care Romania le primeste de la semnarea Parteneriatului pentru Pace -n.r.) ar exista oameni in care sa nu se poata avea incredere". "Nu stiu ce a discutat NATO cu cei din fosta guvernare", a mai tinut sa adauge ministrul. In ce priveste DGIM, care in prezent este o structura duala, incluzand atat departamentul de informatii militare, cat si contraspionajul militar, actualul guvern are in plan contopirea acestor doua componente, "cu expertiza" tarilor NATO. Odata cu acest proces, a spus Pascu, se vor introduce standardele NATO la selectarea personalului. Solicitat de presa sa explice cine verifica persoanele care au acces la informatii secrete ale NATO, Pascu a precizat ca fiecare institutie isi va verifica personalul, iar, in cazul in care exista dubii in legatura cu anumite persoane, se va apela la SRI si alte surse. Asa cum a precizat ministrul Apararii, Autoritatea Nationala pentru Securitate, organ aflat in subordinea Ministerului Afacerilor Externe si insarcinat cu protectia informatiilor clasificate, nu va putea verifica persoanele care vor avea acces la informatiile NATO. Pascu a tinut sa mentioneze ca modificarea hotararii de infiintare a acestei autoritati care a starnit controverse in presa, nu este problema MApN. Portul si Aeroportul Constanta - la dispozitia fortelor americane din Kosovo Tot in conferinta de la sediul PSD, ministrul Pascu a afirmat ca, in urma incheierii acordului SOFA intre Romania si Statele Unite, portul Constanta si Aeroportul militar Kogalniceanu vor fi puse la dispozitia fortelor americane, care vor efectua in urmatoarele luni schimbarea contingentului de mentinere a pacii din provincia iugoslava Kosovo. Rotirea contingentului american de mentinere a pacii va consta in sosirea militarilor americani, a tehnicii militare si a echipamentelor de tranzit, in prezent, la Constanta, aflandu-se experti militari americani care se ocupa cu pregatirea acestei operatiuni. Acordul standard SOFA (pe care americanii il incheie atat cu tari NATO, cat si din afara Aliantei) a fost semnat anul trecut de premierul roman si de secretatul de Stat american si permite tranzitul temporar pe teritoriul Romaniei al trupelor americane, care participa sau nu la operatiuni de mentinere a pacii. Potrivit afirmatiilor ministrului Pascu, trupele americane vor fi autorizate sa utilizeze infrastructura portuara si aeroportuara de la Constanta pe o perioada de doua luni, existand posibilitatea prelungirii acestui termen. Autoritatile romane au lansat o operatiune de evaluare si modernizare a aeroporturilor militare de la Fetesti si Timisoara, care, la cerere, ar putea fi puse la dispozitia Aliantei pentru eventuale operatiuni militare.