Ghid de protecţie împotriva COVID-19: acasă, pe stradă sau la serviciu

Dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar Medicină de urgenţă la Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. dr. N. Oblu” din Iaşi, a dat publicităţii un ghid de autoprotecţie pe contul său de socializare în care oamenii sunt învăţaţi ce să facă acasă, la muncă sau pe stradă pentru a-şi proteja sănătatea în contextul epidemiei de coronavirus.

După luni bune de când „pacientul zero” din Wuhan a declanşat epidemia cu noul coronavirus care continuă să facă ravagii la nivel global, tot mai multe studii au arătat că distanţarea socială, igiena riguroasă şi dezinfectarea suprafeţelor contribuie semnificativ la limitarea răspândirii virusului. Acesta rezistă minimum 30 de minute în aer şi până la 4 zile pe anumite suprafeţe, se răspândeşte repede şi în climatul cald, unde de regulă şi populaţia este mai densă, şi se poate transmite la o distanţă de 4,5 metri de o persoană infectată. 

„Se poate transmite la o distanţă de 4,5 metri de persoana infectată. Rata de transmisie este de 1 la 7. Hu Shixiong de la Centrul de Control şi Prevenţie din Provincia Wunan a prezentat rezultatul unui studiu realizat pe pacienţii unui autocar care a călătorit în China pe 22 ianuarie, momentul «zero» pentru declanşarea noului coronavirus. «Pacientul zero», infectat, a urcat în autobuz, fără a purta mască de protecţie şi fără a şti că este purtător. Rezultatele analizei arată că acesta a îmbolnăvit şapte persoane doar în timpul călătoriei (alţi patru au fost depistaţi pozitiv după)”, avertizează medicul Tudor Ciuhodaru.

Cât rezistă noul coronavirus pe suprafeţe

Noul virusul care a îngrozit Planeta rezistă 2-3 zile pe plastic şi inox, 24 de ore pe carton şi 4 ore pe cupru, a transmis şi Ministerul Sănătăţii, apreciind că aceste rezultate subliniază atât importanţa spălatului frecvent pe mâini, cât şi dezinfectarea suprafeţelor. „Virusul rezistă minimum 30 de minute în aer după ce «sursa» infecţiei nu mai este prezentă şi 4 zile pe diferite suprafeţe. Legat de temperatură, virusul rezistă la temperaturi de 36,6 grade Celsius circa trei zile pe sticlă, textile, metal, plastic sau hârtie. Peste 100 de infecţii cu COVID-19 au fost confirmate în Singapore, o ţară cu temperaturi ridicate. Zeci de alte infecţii au fost raportate şi în ţări precum Brazilia, Argentina şi Australia, unde este cald. Acestea sunt dovezi că, totuşi, virusului îi prieşte vremea caldă. Rezistă mai mult de cinci zile pe piele (faţă, mâini) sau pe fluidele corporale (transpiraţie, salivă etc.)”, spune medicul Ciuhodaru.

Orice mască de protecţie este de ajutor

Răspândirea noului coronavirus are loc mai ales prin atingere, strănut sau tuse. În cazul expectoraţiilor, picăturile mai mari decât aerosolii (aburii respiraţiei, particule atât de mici încât plutesc în aer-n.r.) ajung la o distanţă de până la 3 metri. Aerosolii, în schimb, sunt particule atât de mici încât sunt purtate de curenţii de aer la o distanţă mult mai mare. Altfel spus, în spaţii închise, disiparea particulelor este invers proporţională cu dimensiunea şi greutatea lor: cu cât ele sunt mai mari, cu atât distanţa este mai mică. Este valabilă însă şi reciproca: aerosolii ajung acolo unde îi poartă curenţii de aer.

De aceea măştile de protecţie de orice fel ajută la reducerea riscului de infectare cu noul coronavirus şi contribuie semnificativ la aplatizarea curbei răspândirii virusului, arată dr. Sui Huang de la Institutul de Biologie Sistemică din Seattle, SUA. Omul de ştiinţă argumentează că orice formă de protecţie în plus – fie că e vorba despre o mască profesională, chirurgicală sau chiar artizanală – înseamnă un risc în minus de a contacta virusul.

Pentru a fi cu adevărat eficiente, aceste reguli trebuie cunoscute precum alfabetul sau tabla înmulţirii. Atenţie, cu pandemia nu e de glumit! Tudor Ciuhodaru, medic primar Medicină de urgenţă 

Particulele mai mari de 10 micrometri, potenţial purtătoare ale virusului, rămân blocate la nivelul superior al aparatului respirator, iar cele mai mici de 10 micrometri ajung în plămâni, la nivel alveolar, acolo unde are loc schimbul de gaze (oxigenul este reţinut, iar dioxidul de carbon este eliberat). Măştile N95 filtrează 99% din toate felurile de paricule, iar cele chirurgicale filtrează de patru ori cantitatea de particule faţă de cele existente în mediul ambiental. Asta înseamnă că, în teorie, cele artizanale ar putea avea capacitatea de a filtra de trei ori cantitatea de particule existente în aer şi în acest fel ajută la aplatizarea curbei infecţiilor.

Ghidul de autoprotecţie

Dr. Tudor Ciuhodaru se referă la COVID-19 ca la o ,,boală a mâinilor murdare”, la fel ca gripa sau hepatita virală A, de aceea, susţine că este important să ne spălăm corect şi cât mai des pe mâini, după contact cu suprafeţe contaminate. Iată recomandările doctorului Ciuhodaru, pe care acesta le-a publicat sub forma unui „mic ghid anti-COVID”:

„În spaţiile închise (acasă sau locul de muncă):
1. Igienizaţi suprafeţele: Ideal este să dezinfectaţi cu înălbitor (1 litru de înălbitor cu 2,6% clor pentru 4 litri de apă rece) sau cu alcool concentraţie 70%. Suprafeţele care sunt cel mai frecvent atinse trebuie curăţate cu prioritate: mânerele uşilor sau întrerupătoarele, cel puţin o dată pe zi.
2. Este de preferat să staţi în încăperi în care podeaua poate fi curăţată (evitaţi încăperile cu covoare). Folosirea unui aspirator nu este recomandată, deoarece riscă să difuzeze particulele virale. Pe cât posibil aerisiţi camerele în mod regulat.
3. În bucătărie. Înainte de a găti şi manipula mâncarea, spălaţi-vă mâinile şi suporturile de bucătărie (blat de lucru, masă etc.). Atenţie! Coronavirusul este sensibil la temperaturile de gătit, evitaţi alimentele crude.
4. Este recomandat gătitul la 63°C timp de 4 minute. (Agenţia Naţională de Securitate a Sănătăţii)
5. Nu uitaţi să curăţaţi periodic cu atenţie tacâmurile (prin înmuierea soluţiei cu dezinfectant diluată timp de cel puţin 15 minute sau în maşina de spălat vase la un program mai lung, la 60°C).
6. Toalete: recomandăm curăţarea şi dezinfectarea mobilierului sanitar (bazin, bideu, lavoar), robinetelor şi mânerelor cu înălbitor diluat la 0,5%.
7. Lenjeria/hainele de stradă: se spală la un ciclu de cel puţin 60°C pentru cel puţin 30 de minute (evitând să o scuturăm, pentru a nu crea aerosoli cu particule virale).

Pe stradă:
1. Evitaţi deplasările şi întâlnirile care nu sunt urgente, transportul în comun la orele de vârf, mai ales dacă aparţineţi grupelor de risc (persoane în vârstă, deficienţe imunologice, patologie cardiacă, respiratorie sau metabolică (diabet).
2. Respectaţi igiena tusei sau strănutului (acoperiţi nasul şi gura).
3. Nu atingeţi nasul, ochii, gura, faţa (mai ales după contactul cu suprafeţe contaminate).
4. Nu staţi în vecinătatea persoanelor care tuşesc sau strănută.

Oriunde şi oricând:
1. Nu uitaţi să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun şi/sau cu o soluţie pe bază de alcool după tuse, strănut sau suflare a nasului, după ce aţi luat contact cu orice suprafaţă contaminată, după curăţenie şi, în mod regulat, în timpul zilei.
2. Purtaţi o mască chirurgicală în caz de tuse.

Cum distruge săpunul coronavirusul în 20 de secunde

Săpunul este un fel de „Superman” în lupta cu virusurile. Atunci când o persoană care a atins o suprafaţă contaminată se spală pe mâini, moleculele din săpun se amestecă cu apa şi lipidele care căptuşesc virusul ca o anvelopă (capsidă), pe care o „sparg”, lăsând particulele virale expuse, acestea fiind îndepărtate de pe piele cu ajutorul apei, conform graphicnews.com. 

Mai exact, pentru a îndepărta virusul de pe mâini, este necesară spălarea acestora cu săpun şi apă timp de 20 de secunde, frecând bine palmele, dosul palmelor, degetele, între degete şi sub unghii. O alternativă la săpun o reprezintă gelurile antibacteriene pe bază de alcool sanitar sau cu o concentraţie de minim 60% de alcool, procesul de curăţare şi durata acestuia fiind aceleaşi. Cele mai recente studii arată că o persoană îşi atinge faţa mult mai frecvent decât îşi spală mâinile. O persoană îşi atinge faţa de circa 23 de ori pe oră, cel mai des atingând ochii, nasul sau gura, „punctele de trecere” a virusului SARS-CoV-2 în organism, conform unei cercetări din Statele Unite. Aşadar, săpunul este aliatul de bază în plină epidemie de COVID-19.