Generațiile tinere preferă rolurile tradiționale de gen. Cum explică psihologii paradoxul
0Generațiile tinere sunt mai predispuse să pice în capcana stereotipurilor de gen decât cele mai în vârstă, spune un studiu Ipsos.
Mitul conform căruia tinerii din Generația Z (cei nǎscuți după 1990 până în 2012) și Milenialii (1981-1996) sunt mai deschiși și mai moderni în ceea ce privește stereotipurile de gen este demontat de un raport Ipsos recent, citat de Economedia. Potrivit studiului, realizat în 31 de țări de Ipsos în colaborare cu Global Institute for Women’s Leadership de la King’s College din Londra, generațiile tinere nu sunt mai progresiste, mai ales bărbații tineri.
Concret, există diferențe semnificative între generații în ceea ce privește percepțiile asupra progresului egalității de gen și a eforturilor necesare pentru susținerea acesteia.
Pe termen lung, tendințele arată o schimbare în atitudinile față de egalitatea de gen, cu un număr crescut de persoane care cred că bărbaților li se cere prea mult pentru a sprijini egalitatea. Mai exact, unul din doi bărbați din Generațiile Z și Millennials consideră că trebuie să facă prea mult pentru a promova egalitatea de gen, deși 65% dintre ei sunt de acord că femeile nu vor obține egalitatea dacă bărbații nu le sprijină.
„E interesantă această atitudine a generației tinere. Mă miră foarte tare. La generația care s-a născut în anii ’90 este cumva explicabil, pentru că au prins din concepțiile tradiționale vechi și au fost puntea de trecere a acestei probleme“, spune psihologul Keren Rosner.
La rândul ei, Mirela Husaru, consultant în dezvoltare personală, crede că „acest lucru poate fi atribuit, în parte, schimbărilor culturale și sociale din ultimii ani, care au dus la o reevaluare a conceptelor și valorilor legate de egalitatea de gen“.
„Totuși, există și diferențe individuale considerabile între membrii acestor generații, iar nu toți sunt de acord cu această generalizare”, adaugă aceasta.
Nesiguranța în rândul tinerilor
Mai mult de jumătate din Generația Z și din generația Millennials consideră că, în ceea ce privește acordarea de drepturi egale pentru femei și bărbați, „în țara mea s-a mers destul de departe“ (57% – Generația Z, 60% – Millennials), comparativ cu doi din cinci membri ai generației Baby Boomers (43%), adicǎ cei nǎscuți în intervalul 1946-1964, arată studiul citat.
Membrii generației Z (25%) și cei ai generației Millennials (27%) sunt mai tentați să fie de acord cu ideea că un bărbat care stă acasă pentru a avea grijă de copii este mai puțin bărbat decât cei din generația X – persoane născute în perioada 1965-1980 – (20%) și generația Baby Boomers (11%).
„Eu cred că vine dintre o oarecare nesiguranță a acestei generații. Este vorba de nesiguranță și de un spirit de competiție mult mai slab. Iar egalitatea de gen presupune competiție nu doar între bărbați, ci și între bărbați și femei, ceea ce e prea mult pentru ei. Tocmai ca să înlăture concurența suplimentară vin cu convingeri de acest gen. Din generația Z, se diferențiază unii care sunt foarte ambițioși, foarte determinați și foarte mulți care, în afară că sunt nesiguri, se implică mai puțin“, a explicat Keren Rosner pentru „Adevărul“.
Mirela Husaru, care urmează programul de formare Compassionate Inguiry, susținut de Gabor Mate, este surprinsă de concluziile cercetării Ipsos, „pentru că această generație a fost crescută cu o conștientizare ridicată a problemelor legate de inegalitățile de gen“.
„Acești tineri par a fi implicați activ în campanii și mișcări sociale care luptă pentru drepturile femeilor, pentru eliminarea stereotipurilor de gen și pentru promovarea diversității și incluziunii. Ei sunt vocali în ceea ce privește combaterea discriminării și violenței de gen, așa luând naștere mișcarea #MeToo.Toate cele de mai sus le vedem expuse constant în social media. Cu toate acestea, conform studiului, realitatea este că ceea ce vedem pe rețelele sociale poate fi adesea o imagine distorsionată a vieții reale a oamenilor“, adaugă consilierul în dezvoltare emoțională.
Situația în România
Între timp, datele din țara noastră arată că femeile se ocupă de majoritatea atribuțiilor în familie, inclusiv gătitul, îngrijirea copiilor și a gospodăriei, precum și gestionarea plății facturilor.
Un studiu al centrului Filia arată că 96% dintre românce sunt cele care pregătesc mâncarea, spală vasele sau hainele. Tot ele fac curat (95%), calcă hainele (94%), se ocupă de cumpărături pentru gospodărie (85%) sau plătesc facturi (84%).
„Datele arată că la nivelul întregii populații există încă o distribuire tradițională a rolurilor de gen, distribuire care le împovărează suplimentar pe femei și insuficient pe bărbați“, spune ONG.
„Sunt niște roluri predefinite, preluate din familia tradițională. Poate fi cumva o revoltă la ordinea socială și la reperele actuale, și atunci vor să revină la ordinea tradițională. Atunci, adoptă comportamente depășite și care nu-și mai au explicația în prezent, pentru că structura, dinamica, rolurile sunt diferite acum, este o revenire. E ca o mișcare care susține convingerile tradiționale pentru că au impresia că rolul acesta le va face viața mai fericită, relația mai solidă“, este de părere psihologul Keren Rosner.
Este important de precizat că nu există o corelație semnificativă între vârsta femeilor și diferențele în distribuția rolurilor în gospodărie. Femeile tinere adoptă în aceeași măsură ca și cele mai în vârstă modelul tradițional-patriarhal, concluzionează studiul „Grija pentru democrație. Interesele politice ale femeilor în 2024“.
Sociologul Barbu Mateescu, unul dintre autorii studiului, a explicat că „împărțirea tradițională a rolurilor din gospodărie ține de educația din familie, dar un factor care schimbă lucrurile – conform studiului – este nivelul de educație al femeii din cuplu – dacă are studii superioare, sarcinile sunt mai echitabil distribuite“.
Astfel, lucrurile s-ar putea schimba odată cu nivelul de educație. Însă, o teorie a psihologului Keren Rosner este că membrii par să se îndepărteze de principiile egalității de gen, pentru a obține stabilitate emoțională sau relații solide, având impresia că adoptarea unei atitudini conservatoare asupra definirii lor ca bărbați sau femei îi va face să obțină „siguranță, securitate“ în relație.
Chiar dacă este în contradicție cu gândirea generației Z în general, psihologul este de părere că tinerii „separă cumva viața lor și nevoia emoțională, de a avea o relație, care este foarte importantă“.
Genul în lumea politică
Când vine vorba de politică, șapte din zece persoane (70%) care au avut experiența de a trăi sub un politician bărbat sau femeie nu au nicio preferință atunci când vine vorba de alegerea sexului liderului lor politic, arată studiul Ipsos.
Deși oamenii nu au în mod general o preferință în ceea ce privește sexul liderilor lor politici sau de afaceri, experiența lor anterioară influențează această preferință, iar sexul liderului preferat poate varia în funcție de genul respondenților și de experiența lor anterioară de lucru.
„În legătură cu preferința pentru un candidat de un sex sau altul, preferința femeilor tinere din România pentru un politician femeie – indiferent de funcție – este mai mare decât în țările acoperite de studiul Ipsos, dar percepția că sexul politicianului nu contează este majoritară“, afirmă sociologul Barbu Mateescu.
Dar, în țara noastră, numărul femeilor implicate în politică este prea mic. Doar 180 de primari sunt femei și numai două femei conduc consilii județene, în timp ce într-un sfert din comunitățile din țară nu există nicio femeie aleasă într-o funcție publică, arată datele Expert Forum. Totodată, 4 din 18 membri ai Guvernului sunt femei. În acest context, 78% dintre femeile din România cred că numărul femeilor implicate în politică este prea mic, arată datele Organizației Filia.
Se încarcă comentariile...
