Fructele de pădure, la export

Peste 100 de tone de afine şi măceşe culese în pădurile din judeţul Gorj au fost trimise anul acesta în Olanda, unde vor fi folosite pentru dulceţuri şi ceaiuri. Direcţia Silvică Târgu-Jiu a încasat 133.000 de euro pentru fructele de pădure vândute olandezilor în toamna acestui an.

Peste 50 de tone de afine şi 64 de tone de măceşe au fost exportate în toamna aceasta în Olanda, pentru care Direcţia Silvică Târgu-Jiu a încasat suma de 133 de mii de euro. „Avem încheiat un contract cu o firmă intermediară care achiziţionează fructele de pădure de la noi. La rândul nostru, noi le luăm de la ocoalele silvice din teritoriu.

Fructele sunt livrate olandezilor de la o firmă specializată în producerea şi comercializarea unor produse din fructe de pădure. Şi anul trecut am avut un contract încheiat cu ei şi am mai vândut şi unei firme din Polonia.

Anul acesta, polonezii nu ne-au mai contactat pentru încheierea unui contract”, a precizat Ovidiu Cârstoc, şeful Direcţiei Silvice Târgu-Jiu. În această toamnă, Direcţia Silvică a mai vândut şi 500 de kilograme de castane, recoltate din zona Tismana, unei firme care le comandase anterior.

Desfacere slabă  pe piaţa noastră

În judeţul Gorj, Direcţia Silvică Târgu-Jiu recoltează anual afine, mure, zmeură, măceşe şi castan comestibil. Recoltarea fructelor de pădure se face cu personalul silvic propriu, dar şi cu persoane fizice.

Perioada de recoltare a fructelor de pădure variază în funcţie de fiecare specie, de condiţiile climatice, din iulie până în septembrie şi chiar octombrie.

“În anul 2007, am exportat circa 113 tone de fructe de pădure. Nu putem spune că aceste produse nu au căutare pe piaţa românească, dar din cauza puterii scăzute de cumpărare a populaţiei, ele au o desfacere slabă pe această piaţă.

Mai mult, străinii vin şi cumpără fructe de pădure mai ales datorită faptului că acestea sunt benefice pentru sănătatea omului. Sunt firme specializate, producătoare de ceaiuri sau dulceţuri de o calitate superioară. Fructele noastre sunt controlate calitativ şi trec testul cu brio”, a mai spus directorul Direcţie Silvice Târgu-Jiu.

Sursă de venit pentru nevoiaşi

A culege fructe de pădure reprezintă pentru destul de mulţi oameni o sursă suplimentară de venit. Potrivit lui Ovidiu Cârstoc, în această vară majoritatea fructelor de pădure trimise olandezilor au fost recoltate de către persoane din Gorj sau Hunedoara, oameni cu salarii foarte mici sau fără niciun fel de venit.

“Cei mai interesaţi sunt localnicii din zone defavorizate din punct de vedere economic, neavând alte surse de venit. Au venit la ocoalele silvice şi localnici din Petroşani sau Uricani. Au cules afine o zi sau două şi au obţinut în jur de patru lei pe kilogram. Fiecare a adus peste zece kilograme de afine”, ne-a declarat Ovidiu Cârstoc.

Acesta spune că o familie de patru persoane a putut să obţină şi venituri zilnice de peste 200 de lei. „Oamenii care merg să culeagă aceste fructe fac acest lucru de câţiva ani de zile. Ştiu locurile unde cresc, perioada propice pentru recoltat, au dexteritate şi reuşesc să adune zeci de kilograme fiecare. Sunt nişte bani munciţi, care le prind bine”, a adăugat şeful Direcţiei Silivice Târgu-Jiu. 

Cunoscători ai efectelor benefice ale fructelor

Cei care au adus fructe de pădure la centrele de colectare din cadrul ocoalelor silvice din Gorj au primit 80 de bani pe kilogramul de măceşe şi între trei şi patru lei pe kilogramul de afine. Persoanele care colindă pădurile în lung şi în lat după măceşe şi afine cunosc foarte bine efectele benefice ale fructelor.

“Oamenii ştiu că sunt bune, le aleg pe cele mai frumoase, bine coapte. Le folosesc şi ei acasă, ne spun cât de bune sunt măceşele pentru răceli sau afinele pentru reglarea circulaţiei”, a declarat Cârstoc.

Sursă de savoare

Pe lângă cei care văd fructele de pădure drept o sursă de venit, există şi persoane pentru care aceste produse sunt o sursă de savoare. Oana Tudor are 30 de ani, este din Târgu-Jiu şi se declară o împătimită a drumeţiilor. În această vară, colindând pe potecile munţilor, a cules şi câteva kilograme de afine şi de zmeură.

 „Am făcut câteva borcane de dulceaţă. Preferata mea este cea de zmeură pentru că are un gust şi o culoare aparte. Este savuroasă şi îmi place mai ales pe clătite. Am făcut şi sirop de zmeură”, ne-a povestit Oana.

Fructele le-a cules către sfârşitul verii. „Am întâlnit prin pădure câţiva oameni care culegeau mure, zmeură. După ce am coborât din munte, i-am găsit pe aceştia pe marginea şoselei, vindeau ceea ce culeseseră. Mai câştigă omul un ban cinstit“, ne-a mai spus Oana.

Zmeura este recomandată de specialişti ca tratament pentru enterocolită, ulcer gastric şi conjunctivită.

Murele, măceşele şi afinele, bogate în vitamine

Efectele benefice ale măceşului sunt cunoscute de mii de ani şi de mai toată lumea: fructele sale, care se coc la începutul toamnei, sunt extrem de bogate în vitamina C, dar şi în alte tipuri de vitamine, cum sunt vitamina A, vitamina B1, vitamina B2, vitamina P, vitamina K şi acid nicotinic.

Pe lângă conţinutul bogat în vitamine, fructele de măceş sunt bogate în zaharuri, acid citric, pectine, tanin. Având un conţinut ridicat în vitamina P, preparatele din măceş, reuşesc să menţină buna funcţionare a vaselor capilare, normalizând circulaţia sângelui. Ceaiul de măceş este recomandat şi în afecţiunile ficatului.

Cu un conţinut bogat de vitamine şi antioxidanţi, murele sunt considerate foarte bune pentru durerile de cap şi pentru hipertensiunea arterială. Afinele, la rândul lor, sunt bogate în vitamina P, având proprietăţi antihemoragice.

Aceste fructe mai sunt denumite şi „insulină vegetală”, întrucât sunt asociate cu scăderea glicemiei. Medicii recomandă cura de afine mai ales persoanelor în vârstă, precum şi celor mici datorită proprietăţilor afinelor de refacere a tonusului.