Fluturii şi dinozaurii, atracţia turiştilor în Haţeg

Zona Haţegului este o depresiune între Munţii Retezat şi Munţii Poiana Ruscă, unde în 1895 au fost descoperite cuiburi cu ouă de dinozauri. S-au descoperit şi oase de dinozaur adult şi

Zona Haţegului este o depresiune între Munţii Retezat şi Munţii Poiana Ruscă, unde în 1895 au fost descoperite cuiburi cu ouă de dinozauri. S-au descoperit şi oase de dinozaur adult şi fragmente de mamifere. Aici a fost descoperită şi o reptilă zburătoare, unică în lume, care a fost şi denumită Hatzegopterix, după numele locurilor. "Era o reptilă zburătoare care arăta ca un liliac uriaş, având o anvergură a aripilor de 12 - 14m", explică Alexandru Andreşan, unul dintre iniţiatorii proiectului Geoparcului Dinozaurilor Haţeg. Turiştii pot vedea în Haţeg, la muzeu, două cuiburi de dinozauri. Alte relicve se află la Bucureşti.

75% din fluturii României zboară în Haţeg
Specialiştii spun că în Haţeg zboară 75% din speciile de fluturi care trăiesc în România. "Am numărat 147 de specii de fluturi, în timp ce în toată Anglia nu sunt mai mult de 50 de specii", explică profesorul Andreşan. Printre localităţile cele mai dăruite se numără comunele Pui, Sălaşul de Sus, Sarmizegetusa, Răchitova, Slivaş. Turiştii străini vin special să vadă fluturii din Haţeg. Dorel Ruşti, cercetător la Muzeul Antipa din Bucureşti, povesteşte despre o colegă, englezoaică, care de cinci ani vine în Haţeg pentru a fundamenta o teză de doctorat despre fluturi: "Influenţa transhumanţei asupra fluturilor". Există şi o agenţie de turism care vinde în străinătate un produs ecoturistic. Costă 600 de euro/persoană, fără transport, pentru a vedea fluturii din Haţeg.

Geoparcul Dinozaurilor
Acest proiect, iniţiat de Universitatea Bucureşti în 2001 şi implementat împreună cu autorităţile locale, urmăreşte protejarea Haţegului, un areal cuprins deja între două zone protejate: Parcul Retezat şi Parcul Grădiştea Muncelului Cioclovina. Haţegul are nu mai mult de 40.000 de locuitori, dispersaţi în 11 localităţi. Proiectul urmăreşte atât protejarea zonei, dar şi identificarea direcţiilor de dezvoltare. Proiectul a atras până acum finanţări de 300.000 de euro.

În Retezat, zmeură pe marginea drumului
De la Castelul Colţ pornim pe Valea Râului Mare, pentru a ajunge la cel mai mare baraj din anrocamente din Europa. Drumul pătrunde în Parcul Naţional Retezat, primul parc naţional al României, înfiinţat în 1935. Urcăm pe un drum izolat şi contorsionat după rotunjimile dealurilor, iar susurul apei ne însoţeşte. Ne oprim să fotografiem flori şi fluturi. Cumpărăm afine de la beneficiari ai grijii statului prin venitul minim pe economie, şi, surpriză: aproape de baraj descoperim noi înşine tufe de zmeură parfumată pe marginea drumului. Pentru orăşeni, obişnuiţi să cumpere fructele din supermarket, sau eventual, să le adune din grădinile domestice de la ţară, fructele roşii, culese una căte una, sunt o adevărată încântare.