Fenomenul zidurilor împotriva romilor, discutat la Adevărul Live. „Nu este o soluţie, ci o separare”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
În Slovacia au apărut 14 astfel de ziduri în ultimii cinci ani
În Slovacia au apărut 14 astfel de ziduri în ultimii cinci ani

În ediţia de miercuri a Adevărul Live, activistul pentru drepturile omului Petre Florin Manole şi cu primarul oraşului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, au discutat despre motivele care duc la ridicarea zidurilor pentru izolarea comunităţilor de romi şi despre efectele acestor construcţii asupra minorităţii etnice.

„Să dărâmăm zidurile invizibile: combatem discriminarea împotriva romilor în Europa”, se numeşte o iniţiativă a Uniunii Europene pentru integrarea minorităţii etnice. Până la zidurile invizibile însă, în Europa de Est un nou fenomen se extinde cu rapiditate: ridicarea de ziduri pentru izolarea comunităţilor de romi. 

În România, un astfel de zid a fost construit în timpul primului mandat de primar al lui Cătălin Cherecheş, la Baia Mare, pentru izolarea unui cartier locuit de aproximativ 1.000 de persoane de etnie romă. Lucrările de construcţie au început în iulie 2011. 

În Slovacia, din 2008 încoace au fost ridicate 14 ziduri pentru izolarea comunităţilor de romi. Cel mai recent a fost finalizat luna trecută în Košice, al doilea oraş slovac ca mărime şi, de la începutul acestui an, capitală culturală europeană. În plus, etnicii slovaci refuză în număr tot mai ridicat să-şi trimită copiii la şcoli în care învaţă romi. Rezultatul este o segregare aproape totală a instituţiilor de învăţământ din anumite localităţi.

Adevărul LIVE: Despre zidurile împotriva romilor şi discriminare

La 14 ani de când primul zid pentru separarea unei comunităţi rome era ridicat în Cehia, motivele prin care sunt explicate aceste ziduri nu s-au schimbat: fie că vorbesc de poluare fonică, fie despre protejarea copiilor romi de traficul rutier, în Europa de Est au apărut tot mai multe astfel de construcţii. 

În ceea ce priveşte Slovacia, se poate vorbi despre un adevărat fenomen. Din 2008 şi până în prezent, nu mai puţin de 14 astfel de ziduri au apărut în oraşe şi sate din toată ţara care, cândva, s-a aflat în spatele Cortinei de Fier şi a fost martorul Holocaustului.  

În ediţia de la ora 11.00 a Adevărul Live specialişti şi oficiali discută despre motivele şi consecinţele segregării comunităţilor de romi.

Ridicarea zidurilor nu este o soluţie, primul lucru care trebuie spus. Dacă într-un oraş există comunitate săracă, zidul nici nu aduce mai multe locuri de muncă pentru oamenii izolaţi, nu ajută la reducerea ratei infracţionalităţii, nu uşurează accesul la serviciile de sănătate şi la educaţie, subliniază Petre Manole. Zidurile reprezintă expresia concretă a fricii. „Trebuie să  privim problema zidurilor ca o separare, nu o soluţie.”

Potrivit lui Cătălin Cherecheş, probemele romilor sunt: educaţia,munca şi locuirea. „Ceea ce am făcut noi, în mod corect, a fost o separaţie într-o zonă de parcare şi una de locuire, întrucât în zonă au existat multe rapoarte ale accidentelor”. Ulterior, numărul incidentelor nu numai că a scăzut, ci nu mai există, datorită gardului de 1,80 metri. „Nu are legătură cu romii, cu discriminarea”, a insistant Cherecheş.

„Soluţii am avut eu, în Baia Mare, când am mutat din cocioabe aproape 300 de familii într-o zonă civilizată unde au locuinţe decente, unde au băi, apă curentă, canalizare. Cel mai modern centru de locuire, unde au acces la educaţie şi servicii sociale”, a spus primarul din Baia Mare, criticând totodată progresele făcute în legătură cu alte comunităţi de romi din capitală.

Primarul băimărean a susţinut că Amnesty International, ONG pentru respectarea drepturilor omului care a făcut mai multe referiri la situaţia romilor din România, va plăti „cu vârf şi îndesat” şi că o va da în judecată pentru calomnie, susţinând că reprezentanţii organizaţiei i-au afectat imaginea discriminând pozitiv comunitatea de romi.

Activistul Petre Manole i-a amintit primarului de primele declaraţii în care spusese că va înfiinţa un post de jandarmi lângă comunitatea de romi şi că o va înconjura cu un gard cu sârmă ghimpată, iar Cherecheş a asigurat că a stabilit un post de poliţie în apropierea gardului. „Acum o să-i scot afară pe cei care nu respectă contractele de închiriere, pentru că băimărenii nu au obligaţia de a plăti la nesfârşit contribuţiile celor care nu respectă regulile”, a declarat oficialul.

Primarul refuză compararea Slovaciei cu România, respectiv Baia Mare, susţinând că slovacii au înconjurat comunitatea romă, pe când autorităţile băimărene „au separat” romii.

Jurnalista Elena Dumitru l-a întrebat pe Cherecheş ce fac autorităţile pentru a rezolva problemele din interiorul comunităţii de romi, iar primarul a susţinut că gradul de infracţiuni nu este foarte mare şi că nu există cazuri grave, cum ar fi prostituţia, traficul cu droguri şi furturile masive. Momentan, autorităţile încearcă să rezolve problema cerşetoriei, mai ales în rândul copiilor.

„Pe de-o parte spuneţi că există un centru social, că duceţi copii la şcoală în fiecare dimineaţă, că totul este bine, dar că aveţi nevoie totuşi de ajutorul guvernului. Eu tind să cred că există mai degrabă multe probleme care nu sunt rezolvate. Mai ales două: construirea unui zid şi relocarea unor familii de romi, dintr-un loc precar, într-o altă zonă, fost combinat chimic Cuprom”, a amintit Petre Manole, pentru a sublinia că au existat semne de radioactivitate în zonă.

Primarul a respins afirmaţia şi a susţinut că familiile de romi locuiesc în blocuri care erau alocate zonei de birouri a fostului combinat Cuprom, nu din zona de producţie.

Întrebat dacă ia în considerare dărâmarea zidului, primarul a răspuns că „în momentul în care nu-şi va mai găsi utilitatea”, nu exclude această ipoteză. „Dar în acet moment îşi are rostul şi va rămâne în picioare”, a concluzionat Cherecheş.

Activistul propune investiţia masivă şi urgentă în educaţie, ca o soluţie sustenabilă, cu beneficii pentru generaţii întregi. „Degeaba dai oamenilor ajutoare sociale şi degeaba le dai case dacă nu au un loc de muncă. Educaţia rezolvă problema pe termen lung, pentru că romii sunt foarte importanţi pentru piaţa muncii şi formează cea mai tânără populaţie. Este în interesul tuturor să nu fie separaţi de un zid imaginar sau din beton”, a încheiat Petre Manole, care poate fi citit pe blogurile Adevărul.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite