Europa celor 25 s-a nascut ieri, la Atena, poalele Parthenonului

* Semnarea tratatelor de aderare ale Poloniei, Ungariei, Cehiei, Slovaciei, Sloveniei, Letoniei, Lituaniei, Estoniei, Maltei si Ciprului la UE - un bun prilej pentru depasirea divergentelor care au divizat Uniunea * Romania si Bulgaria - asigurate ca le va veni randul la aderare in 2007 * Ion Iliescu se intalneste astazi cu Jacques Chirac

Intr-o Atena insorita si neobisnuit de pustie, liderii europeni s-au intalnit, ieri, pentru a lansa oficial Europa celor 25. Semnarea tratatelor de aderare la Uniunea Europeana de catre "tarile" primului val - Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Letonia, Lituania, Estonia, Malta si Cipru - este, in acelasi timp, cel mai bun prilej pentru a incepe reconcilierea intre membrii unei Uniuni profund divizate de neintelegerile asupra razboiului din Irak. Ocazia are o mare incarcatura simbolica: ieri, a devenit realitate cel mai ambitios vis al parintilor Europei, reunificarea continentului sfasiat in anii razboiului rece. In asemenea momente solemne, cand celor opt tari foste comuniste din Europa de Est si celor doua tari meditaraneene li s-a urat "bun venit in Europa", toate certurile din ultimele luni au fost lasate deoparte. Reprosurile din februarie ale presedintelui francez Jacques Chirac, care ii apostrofase pe est-europeni cu apelative putin magulitoare pentru "lipsa de inspiratie" de a fi sustinut pozitia americana in conflictul din Irak, par depasite, acum. Vlaguiti de cea mai grava criza din istoria Uniunii, Cei 15 incearca acum sa oblojeasca ranile ultimelor luni. Primii pasi au fost facuti cu prudenta, imediat dupa victoria anglo-americana din Irak. Marti, la intalnirea dintre cancelarul german Gerhard Schroeder si premierul britanic Tony Blair (aflati, in ultimele luni, in tabere opuse), reconcilierea a fost mult mai vizibila; cei doi au fost de acord ca "a sosit timpul sa-si depaseasca divergentele si sa mearga mai departe". In acelasi spirit pare sa se desfasoare si reuniunea solemna de la Atena. Liderii europeni par sa fi convenit sa adopte o atitudine constructiva si sa se concentreze asupra avantajelor extinderii, evitand sa-si aduca aminte de "indisciplina" de care au dat dovada, in trecut, proaspetii membri si candidatii programati pentru 2007, Romania si Bulgaria. (De altfel, presedintele Ion Iliescu se va intalni, astazi, cu presedintele francez Jacques Chirac, semn ca acestuia din urma i-a trecut supararea pe Romania). Ar fi fost pacat ca umbrele orgoliilor trecute sa eclipseze solemnitatea semnarii tratatelor de aderare. Ziua de ieri a fost, fara indoiala, ziua celor zece noi membri ai Uniunii. Chiar daca vor mai astepta inca un an, pana la 1 mai 2004, pentru a putea sa-si exercite drepturile de membri ai Uniunii Europene (ratificarea aderarii in parlamentele nationale va mai dura pana atunci), Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Letonia, Lituania, Estonia, Ciprul si Malta au intrat, de ieri, in mult-ravnitul club european. Romania si Bulgaria vor mai astepta pana in 2007. Pentru liderii de la Bucuresti si Sofia, invitarea la ceremonia de la templul lui Attalos are, pe langa gustul acrisor al invidiei, o valoare incurajatoare. Prezenta lor aici se doreste un semnal de genul "voi urmati", iar repetarea datei de 1 ianuarie 2007 ca "obiectiv comun al UE" pentru aderarea lor la Uniune este importanta. Semnalul este de natura sa risipeasca temerile ca integrarea europeana a Romaniei si Bulgariei va avea de suferit de pe urma apropierii prea mari a celor doua candidate de linia politica a Washingtonului, in contradictie cu principiile "nucleului european dur" franco-german. Este de asteptat ca presedintii Iliescu si Parvanov sa primeasca asigurari ca aderarea tarilor lor la Uniune este dorita de Cei 15; ea depinde, insa, de propriile performante, care, in momentul de fata, nu sunt deloc spectaculoase. Cel putin pentru Romania, ritmul negocierilor pare din nou incetinit. Viitorul Europei - un alt motiv de controverse In afara ceremoniilor de la Templul lui Attalos, Cei 15 s-au ocupat, ieri, de principiile dupa care se va cladi viitoarea Constitutie Europeana. In cursul diminetii, liderii europeni s-au intalnit cu presedintele Conventiei pentru Viitorul Europei, Valery Giscard d'Estaing, de la care ar fi asteptat niste concluzii partiale ale dezbaterilor de pana acum. In locul acestor concluzii, oficialul francez a venit cu o lista de intrebari, la care sefii de state si de guverne ai UE trebuie sa raspunda. Fiecare dintre ele starneste controverse intre partenerii europeni: - modul in care ar trebui asigurata continuitatea presedintiei UE (actualul sistem al rotatiei la fiecare sase luni are mari dezavantaje, in principal pentru ca perioada este mult prea scurta, nepermitand aprofundarea dosarelor in curs) - marimea si componenta Comisiei Europene (intr-o Uniune cu 27 de membri) - modul de desemnare si atributiile presedintelui Comisiei Europene - modul de desemnare si atributiile unui viitor "ministru european de externe" - rolul si componenta legislativului european. In fiecare dintre aceste aspecte, parerile Celor 15 sunt contradictorii. Dezbaterile in acest sens sunt deosebit de animate, insa nu au dramatismul certurilor izbucnite pe marginea razboiului din Irak. Poate pentru ca tarile mari ale UE, ale caror voci se aud cel mai tare - Franta, Germania, Marea Britanie, Italia si Spania - se afla de aceeasi parte a baricadei, pledand, de exemplu, pentru o presedintie prelungita a Uniunii. Tarile mici, insa, fac front comun impotriva acestei pozitii, temandu-se ca, astfel, vor deveni simpli pioni manevrati de "cei mari".