Educatie si sanatate contra securitate?

Incredibila balanta anuntata dubitativ de titlu se refera la imbatabila arma bugetara! Nu biologica, nici radiologica, ci... economica. Imi evoca un alt subiect la moda - ,Petrol contra hrana".

Incredibila balanta anuntata dubitativ de titlu se refera la imbatabila arma bugetara! Nu biologica, nici radiologica, ci... economica. Imi evoca un alt subiect la moda - ,Petrol contra hrana". Dificile optiuni: in termeni bugetari se traduc, finalmente, orice prioritati ale unui guvernamant.

DR.MIREILLE RADOI
Expert in Studii de securitate

Ce va face o alianta democrato- liberala in fata unor alegeri imposibile?! Dimensiunea societala a securitatii - vezi doctrina NATO asupra securitatii asumata la Summitul de la Roma din 1991 -, reflectata in nivelul de (sub-) finantare al sectoarelor de dezvoltare umana durabila precum educatia si sanatatea a fost in situatia de a-si disputa procentul cu mai clasicele aspecte ale securitatii nationale. Adica: temutele ,informatii". Care este relevanta sutelor sau miilor de miliarde pe care, nonsalant le dau publicitatii diverse surse relativ la proiectiile bugetare? Aproape nici una - reprezentarile legate de semnificatia acestora ar fi mai interesante. Dar nimeni nu explica publicului, cel mult arunca nesfarsite siruri de zerouri in moneda mai veche sau mai noua. Este impardonabil sa fixezi in termenii discursului public o astfel de balanta. Ma explic! Sefii Comisiilor parlamentare de control SIE (democratul Romeo Raicu) si SRI (liberalul Radu Stroe) au fost, separat si dimpreuna, in inedita situatie de a sustine cresterile de buget alocate serviciilor a caror activitate o monitorizeaza in numele eficientei acestora in combaterea terorismului, precum si pentru atingerea standardelor derivate din statutul Romaniei de membra NATO. Aceasta poveste a inceput de indata ce gestionarii altor ministere au lasat sa le scape ca in dauna securitatii vom avea sanatate si educatie mai bune si au asezat pe agenda aceasta debila contrabalansare. Declaratiile de presa conform carora ,liderii Aliantei" s-au gandit la redirectionarea unor sume initial dedicate serviciilor trimit mai apoi la ,alte servicii" decat cele aflate sub control parlamentar, specific democratiei. Adica, ma gandesc, la serviciile de informatii din Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Justitiei, dar si la mai bogatul Serviciul de Paza si Protectie - daruit pentru 2006 cu larghete de gentilom dintr-un (alt) buget de austeritate -, ori deplansul Serviciul Telecomunicatii Speciale care nu ar mai fi primit exorbitantele sume cu care ,s-a dotat" pana acum. Totusi, cu cine trebuie purtata batalia pentru securitatea imediata, asigurata de componente esentiale ale sectorului de aparare, serviciile de informatii? Cu securitatea pe termen lung? Poate ca multtrambit atele schimbari din acest domeniu au nevoie si de alocari bugetare-organizationale pentru reasezarea Comunitatii de Informatii (bugetata doar administrativ la Cancelaria prezidentiala). Cine pierde in oricare varianta din invrajbirea u nor domenii a ca ror importanta nu poate fi cuanti ficata? Cum ar arata, in aceste cir cum stante nefericite, o analiza cost-beneficiu sau una risc-beneficiu pentru societatea romaneasca, sarmana?! Ce argumente pot invoca serviciile fara a fi hulite si ce ratiuni pot prevala pentru sanatate si educatie pentru a nu fi (pentru a mia oara!) amanate? Sunt intrebari la care vom primi, indirect, raspuns dupa rectificarea bugetara ,in plus" la care vom fi martori. Inteligenta, responsabilitatea si inspiratia de care va da dovada clasa politica la putere va marca starea de securitate a Romaniei, inclusiv pe componentele ei soft, adica educatie si sanatate. Cred ca termenii ecuatiei nu erau deloc potriviti, iar finalul intrebarii ,de unde mai multe fonduri?" nu era, cu siguranta, bine formulat.