Doi români celebri şi un caz de spionaj sovietic

Nicolae Malaxa, emigrat după 1947 în SUA, făcuse obiectul unei ample investigaţii a FBI.

6 martie 1949. O zi ce poate fi fixată, din perspectiva timpului istoric trecut, ca debutul isteriei americane numite maccarthism. Altfel zis, al spaimei colective că spionii sovietici sunt plantaţi peste tot în instituţiile SUA, de unde transmit Moscovei informaţii vitale în conflictul planetar numit Războiul Rece. Pe 6 martie 1949, la o intersecţie din Manhattan, New York, agenţii FBI o arestează pe Judith Coplon, funcţionară la Departamentul de Justiţie al SUA. În poşeta respectivei, agenţii găsesc 34 de documente ultrasecrete, pe care ea urma să le înmâneze agentului NKVD Valentin Gubişev, aflat la New York sub acoperirea de funcţionar la Secretariatul ONU. Născută în 1922 (în 1949 avea 27 de ani), Judith Coplon e angajată, în 1943, după absolvirea Barnard College, la Departamentul de Justiţie al SUA. În 1944, e transferată la una dintre secţiile cele mai sensibile ale Departamentului: cea dedicată urmăririi agenţilor străini infiltraţi în instituţiile americane. În 1944, Judith Coplon e recrutată de NKVD sub numele de cod Sima. Se creează astfel una dintre situaţiile care explică din perspectiva zilei de azi marile slăbiciuni ale Americii şi ale Occidentului în general în faţa URSS: în instituţiile însărcinate cu urmărirea şi lichidarea spionilor ruşi lucrau exact spioni ruşi!

Domnişoara Judith Coplon, o americancă stilată, aparţinând lumii bune, devenită trădătoare din convingeri comuniste, avea acces la toate rapoartele prin care FBI informa Departamentul de Justiţie asupra celor suspectaţi că sunt spioni ruşi. Ce mai încolo şi încoace. Lupul-paznic la oi! Judith Coplon a fost depistată ca agent al Moscovei în cadrul vastei operaţiuni cunoscute sub numele de Proiectul Venona. Punând mâna pe codul sovietic, americanii purced, începând cu 1946, la decriptarea mesajelor trimise Centrului NKVD, între 1942 şi 1945, de spionii de pe teritoriul SUA. Graţie unei munci titanice, până în 1949, când ruşii descoperă Operaţiunea, sunt identificaţi 349 de agenţi sovietici infiltraţi în instituţiile americane, inclusiv la Casa Albă. Spre finele lui 1948, decriptarea o identifică şi pe Judith Coplon. Imediat, FBI o pune sub supraveghere. Se descoperă astfel că tânăra lua acasă documentele ultrasecrete, le copia, punea copiile în poşetă şi, în weekend, se urca în tren şi i le dădea lui Valentin Gubişev. În momentul arestării, avea în poşetă 34 de documente copiate. Trimisă în judecată, Judith Coplon scapă fără să facă o zi închisoare. Ea va muri în patul ei, cum se spune, în 2011, ca americancă de treabă, deşi deschiderea arhivelor de după 1990 a confirmat că fusese spioană NKVD. Principala cauză a eşecului FBI trimite la modalitatea prin care a fost descoperită Judith. În instanţă, FBI n-a putut invoca Proiectul Venona, mulţumindu-se să vorbească despre un informator anonim. Dacă ar fi dezvăluit sursa, FBI-ul ar fi obţinut condamnarea. Riscurile ar fi fost uriaşe.

Uriaşul scandal mediatic declanşat în SUA şi în Occident de Procesul intentat spioanei Judith Coplon a adus în prim-plan numele a doi români celebri: Nicolae Malaxa şi Nicolae Rădescu. Printre documentele găsite în poşeta lui Judith Coplon se număra şi un Memoriu adresat FBI de CIA la 11 mai 1948.  Din Document se vedea că Nicolae Malaxa, emigrat după 1947 în SUA, făcuse obiectul unei ample investigaţii a FBI, cu sprijinul CIA, sub suspiciunea de agent al Securităţii de la Bucureşti. La cererea judecătorului, FBI a fost obligat să aducă în instanţă documentele ultrasecrete găsite în poşeta spioanei. Presa americană a pus mâna astfel şi pe Memoriul despre Malaxa şi l-a publicat. Numărul pe ianuarie 2012 al revistei „Historia" conţine un excepţional dosar dedicat războiului dintre Nicolae Malaxa şi Max Auschnitt, început pe vremea lui Carol al II-lea, continuat şi după ce amândoi ajung în SUA. Max Auschnitt îşi pune la bătaie banii pentru ca Nicolae Malaxa să nu primească viză de şedere în SUA. Pentru operaţiunea sa, constând în denunţuri făcute FBI, el apelează la români, inclusiv politicieni refugiaţi în America din ţara bolşevizată. La rându-i, pentru a se apăra, Nicolae Malaxa apelează la români precum Nicolae Rădescu, beneficiar, aşa cum dezvăluie Memoriul CIA, al unor subvenţii de la Nicolae Malaxa. Nimic nou sub soare când e vorba de mâncătoriile dintre români. În ţară şi în străinătate!

Ion Cristoiu este scriitor şi jurnalist, autor al mai multor cărţi de proză, de studii de istorie literară şi de eseuri şi scrie pentru ''Adevărul''.