Doar un sfert dintre români au fost imunizaţi de la debutul campaniei. Ce urmează
0
Acoperirea vaccinală în România după 6 luni de la debutul campaniei de imunizare anti-COVID a ajuns la 25% şi la 43,8% în Capitală, condiţii în care ţara noastră este departe de a atinge obiectivul impus de Comisia Europeană, de a avea 70% din populaţie imunizată până la 1 septembrie 2021. Şeful CNCAV, col.dr. Valeriu Gheorghiţă, a recunoscut că interesul românilor pentru campania de vaccinare a scăzut dramatic.
45% din centrele de vaccinare au activitate medie şi scăzută, ceea ce înseamnă că vaccinează sub 50% din capacitatea fluxului, a anunţat, ieri, coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă.
De asemenea, el a solicitat direcţiilor de sănătate publică să reevalueze activitatea acestor centre. El a menţionat că niciunul dintre aceste centre nu se va închide, unele dintre acestea se vor reloca, iar la celelalte va fi redus programul de lucru şi personalul va face parte din echipe mobile.
Gheorghiţă a explicat că, în ceea ce priveşte centrele cu activitate medie, ele vaccinează între 25 şi 50 de persoane zilnic, ceea ce înseamnă mai puţin de jumătate din capacitatea de 100 de persoane pe flux, iar în centrele cu activitate scăzută se vaccinează mai puţin de 25 de persoane pe zi.
„În momentul de faţă, doar cine nu vrea nu se vaccinează. Dacă ritmul de vaccinare a scăzut, cred că dorinţa de vaccinare a scăzut (…) Problema fundamentală este încrederea oamenilor, care este diminuată mult în toţi aceşti zeci de ani, în autoritate în general. Şi acest lucru nu se câştigă peste noapte”, atrage atenţia colonelul Valeriu Gheorghiţă.
Atingem sau nu imunitatea de grup de 70% din populaţie?
Întrebat dacă vom atinge pragul de imunizare a 70% din populaţia eligibilă pentru vaccinare la 1 septembrie – aşa cum a spus premierul Florin Cîţu –, coordonatorul campaniei de vaccinare a declarat că totul ţine de dorinţa oamenilor.
„Totul este în dinamică, suntem în etape diferite ale campanei de vaccinare (…). Noi putem asigura atingerea acestui obiectiv, avem capacitate de vaccinare, avem personal suficient, avem doze suficiente. Se poate atinge fără probleme acest obiectiv dacă oamenii vor vrea să se vaccineze. Dacă nu vor vrea să se vaccineze, nu se va putea atinge acest obiectiv. Este simplu, e matematică”, a conchis şeful CNCAV.
Rata de acoperire vaccinală la nivel naţional în rândul populaţiei eligibile (peste 12 ani) a ajuns, pe data de 7 iunie, la doar 25%.
Judeţele fruntaşe şi cele codaşe la vaccinare
„Municipiul Bucureşti este pe primul loc, cu rata de acoperire vaccinală de 43,8%, urmat de judeţul Cluj, cu 40,4%, Sibiu – 34%, Braşov – 32,1%, Timiş – 31%, Constanţa – 30,7%. Am prezentat judeţele cu peste 30%, deci mult peste media naţională – de 25%. Judeţele cu cea mai mica rată de acoperire vaccinală sunt: Covasna – 17,5%, Bacău – 16,7%, Giurgiu – 16,2%, Botoşani – 16,1% şi Suceava 15,1%”, a declarat şeful CNCAV.
Cu privire la acoperirea vaccinală în funcţie de vârstă, la categoria 70-79 de ani au fost imunizate 33,2% dintre persoane, la categoria 60-69 de ani – 35,4% dintre persoane, iar la categoria 50-59 de ani – 32,5% dintre persoane. În acest moment, 1,1% dintre copiii cu vârste cuprinse între 12 şi 15 ani au fost vaccinaţi cu prima doză, iar în rândul adolescenţilor, acoperirea vaccinală a ajuns la 14,2%.
Este greu de anticipat care va fi ritmul de vaccinare din perioada următoare, pentru că 87% dintre persoane se prezintă direct la centrele de vaccinare, nu cu programare prin platformă, a explicat dr.col. Valeriu Gheorghiţă.
Când vom avea 5 milioane de români vaccinaţi
El spune că în următoarele 2-3 săptămâni, dacă ritmul de vaccinare va creşte, România ar putea atinge pragul de 5.000.000 de persoane vaccinate cu cel puţin o doză, obiectiv stabilit pentru data de 1 iunie. Pentru asta, şeful campaniei de vaccinare se bazează şi pe serul de la Johnson & Johnson, care se administrează într-o singură doză, şi care a devenit din ce în ce mai popular în rândul românilor.
„Orice persoană care se vaccinează are un risc mai mic să se infecteze în perioada următoare. Trebuie să ţinem cont că localităţie care nu au acum o rată suficient de bună de vaccinare sunt localităţi care sunt la risc ca, în perioada în care vom avea o creştere a numărului de cazuri, să fie carantinate, pentru că asta va fi situaţia epidemiologică. Într-o localitate în care rata de vaccinare este crescută, populaţia este imunizată şi, în felul acesta, comunitatea este protejată”, a declarat col.dr. Valeriu Gheorghiţă.
Acoperire vaccinală de sub 2% în 22 de localităţi
Din datele CNCAV consultate de „Adevărul” şi prezentate în ediţia din 2 iunie, 10 localităţi au reuşit să vaccineze între 35% şi 44% din populaţie, în timp ce alte 22 de localităţi au un procent de acoperire vaccinală de sub 2%. De exemplu, în comuna Cămărzana din judeţul Satu Mare, în cinci luni, doar 10 persoane s-au prezentat pentru a primi serul anti-COVID-19.
„Tocmai de aceea, prioritatea noastră este să ne uităm pe hartă şi, unde vedem acele zone roşii cu sub 5% acoperire estimate, să mobilizăm mult mai multe resurse, astfel încât să reducem acest decalaj. (…) De la nivel de judeţ (prefect, preşedintele consiliului judeţean), până la nivel de comună (primar şi tot ce înseamnă vector de imagine, medic de familie, preot, dascăl) este foarte important să ne mobilizăm cu toţii, să fim aproape de oameni şi să le oferim toate răspunsurile de care au nevoie, încât să creştem nivelul de conştientizare a importanţei vaccinării”, a explicat col.dr. Valeriu Gheorghiţă.
O porţie gratuită de mici pentru cei care se vaccinează anti-COVID la Obor
Radu Mihaiu, primarul sectorului 2, a anunţat că un nou centru mobil de vaccinare anti-COVID se va deschide, vineri, la Obor. Persoanele interesate se pot imuniza fără programare, cu Pfizer sau Johnson & Johnson.
Acesta precizează că antreprenorii vor să ajute la imunizarea populaţiei şi oferă o porţie gratuită de mici oamenilor vaccinaţi la centru.
„Vineri, deschidem „Caravana de la Obor” - un nou centru de vaccinare mobil, unde oamenii se pot vaccina rapid şi fără programare. Avem Pfizer şi Johnson & Johnson, serul într-o singura doză”, a postat edilul pe Facebook. Primarul sectorului a fost inspirat şi amuzat de un articol al publicaţiei Times New Roman şi a spus că lucrurile s-au legat şi celebrul târg de la Obor va fi o nouă atracţie: „Vaccin cu mici cu muştar”.
Prognoza COVID-19 la 1 septembrie: Numărul deceselor va scădea, dar ameninţarea SARS-CoV-2 rămâne
Numărul infectărilor zilnice ar putea ajunge, la 1 septembrie 2021, la circa 400, iar cel al deceselor ar putea scădea la 6/zi, dacă situaţia epidemiologică din România se menţine la parametrii actuali, prognozează Institutul de Cercetare şi Evaluare în domeniul Sănătăţii din SUA (n.r. – Institute for Health Metrics and Evaluation IHME). Cu toate că datele sunt în scădere – atât cele oficiale, cât şi proiecţiile –, pandemia nu s-a încheiat, iar ziua cu zero decese este departe.
IHME este un centru independent de cercetare a sănătăţii populaţiei de la Universitatea din Washington, care realizează proiecţii privind evoluţia pandemiei cu ajutorul unor modele matematice. Aceste calcule sunt adaptate zilnic pe baza datelor puse la dispoziţie de majoritatea statelor lumii.
Pentru a înţelege rezultatele, trebuie subliniat că specialiştii IHME folosesc trei scenarii în evaluările lor, care pornesc de la comportamentul populaţiei. În scenariul optimist, 95% din populaţie poartă măşti de protecţie. În scenariul curent, procesul de vaccinare creşte în următoarele trei luni, iar evoluţia epidemiologică rămâne în parametrii actuali. În scenariul pesimist, oamenii îşi vor relua obiceiurile de dinainte de pandemie.
Trei scenarii pentru toamnă
În toate cele trei scenarii prezentate de IHME, cifrele sunt în vizibilă scădere pentru România, la data de 1 septembrie 2021, cu unele variaţii.
- Dacă toată lumea ar purta măşti de protecţie, România ar putea înregistra în prima lună de toamnă 68 de cazuri de COVID/zi şi 1,3 decese în 24 de ore.
- Dacă epidemia evouează în parametrii actuali, România ar putea avea, la 1 septembrie, 434 de cazuri COVID/zi şi 6 decese în 24 de ore.
- În cel mai pesimist scenariu – acela în care toată lumea se întoarce la obiceiurile de dinainte de pandemie –, România ar putea înregistra în toamnă 1.347 de cazuri COVID/zi şi peste 15 decese în 24 de ore.
Ultima zi fără decese direct legate de COVID-19 a fost 22 martie 2020, conform dr. Gabriel Diaconu. Grupul de Comunicare Strategică (GCS) raportase, totuşi, două decese în ziua respectivă: un pacient de 67 de ani care suferea de cancer în stadiu terminal şi unul de 74 de ani, cu „boală cronică preexistentă pentru care făcea dializă”. Statistic, ultima zi cu zero decese COVID-19 este 21 martie 2020, atât potrivit datelor GCS cât şi WorldOMeters.info.
Când va veni ziua cu zero decese
„Ziua Zero este ziua când, pentru prima dată de la data de 22 martie 2020, vom putea spune că, în ziua respectivă, niciun român nu a murit de COVID per ultimele 24 de ore. Acea zi nu este, din păcate, ziua când am putea spune că niciun român nu va mai muri, vreodată, de COVID. Dar este un prag psihologic important. Unul care anunţă o primăvară abstractă a sănătăţii”, scrie pe Facebook dr. Gabriel Diaconu, medic psihiatru.
Dr. Gabriel Diaconu este convins că vaccinarea a avut un rol-cheie în scăderea importantă a numărului de infectări zilnice şi, ca urmare, a numărului deceselor.
„Am obţinut asta strict pe cale vaccinală? Nu. Dar rapiditatea cu care a scăzut numărul infectărilor, lăsând la o parte croncănitul conspiraţioniştilor, nu poate fi pusă doar pe seama unei imunităţi de turmă dobândită natural. Există o corelaţie robustă, puternică şi cuantificabilă matematic între cele două fenomene. Vaccinarea a salvat mai multe vieţi de români, în ultimele patru luni, decât întreg efortul medicilor pe parcursul ultimului an”, spune medicul.
Dr. Gabriel Diaconu este de părere că, dincolo de bilanţul oficial al deceselor COVID, nu trebuie uitaţi nici cei care, din cauza presiunii la care a fost suspus sistemul medical, au murit de alte afecţiuni, deoarece nu au avut acces la servicii medicale.
„Şi mai există şi alţii care au murit din cauza îngreunării accesului la servicii medicale. Nu mai există o Zi pentru ei, doar finitudinea morţii. Ne trebuie, deci, dincolo de certitudinea matematică a sfârşitului pandemiei de COVID, şi o altfel de bornă stabilită. Borna de la care să însănătoşim sănătatea. Dacă pandemia a părut grea, sarcina a doua pare imposibilă”, mai scrie medicul psihiatru.
Se încarcă comentariile...
