Dispute puternice intre Cei 25 pe marginea viitoarei Constitutii Europene

Romania si Bulgaria vor privi de pe margine dezbaterile asupra viitorului UELiderii celor 25 de state membre si viitoare membre ale UE se reunesc, azi, la Roma, pentru a marca oficial deschiderea Conferintei Interguvernamentale (CIG) pentru adoptarea noii Constitutii Europene. De acum inainte, complicatele tratative pe marginea viitoarei legi fundamentale vor intra in linie dreapta. In cel mai fericit caz, CIG se va incheia in luna decembrie a ac

Discutiile care incep azi se anunta mai dramatice decat orice alte tratative purtate pana acum pentru modificarea precedentelor tratate europene. Tocmai pentru a se evita aceasta eventualitate, fusese infiintata Conventia pentru Viitorul Europei, un forum larg in care reprezentanti ai statelor membre si invitate in UE au cooperat pentru redactarea unui proiect de Constitutie. La modul ideal, Conventia, condusa de francezul Valery Giscard d'Estaing, ar fi trebuit sa schiteze, in amanunt, prevederile viitoarei legi fundamentale, care ar fi trebuit adoptate, fara mari modificari, la CIG. Lucrurile s-au petrecut altfel insa: imediat dupa inchiderea Conventiei, proiectul de Constitutie aprobat de aceasta a fost puternic atacat de diverse state, care au cerut cu vehementa modificari esentiale. Au aparut, astfel, doua tabere adverse, care se vor infrunta aprig in cadrul CIG: grupul "nemultumitilor", concentrat in jurul Austriei si Finlandei, reprezentand in majoritate interesele tarilor mici si mijlocii, care contesta proiectul de Constitutie, si grupul "celor puternici", cuprinzand membrele fondatoare ale Uniunii - Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg, la care s-a raliat si Marea Britanie - care doresc adoptarea proiectului, fara mari modificari. "Nemultumitii" invoca necesitatea de a-si proteja interesele in fata "celor puternici" si ataca principalele prevederi ale textului propus spre adoptare de catre Conventie, desi acestea ar fi simplificat mult mecanismele de functionare ale Uniunii. Ei se opun atat noului sistem de votare - potrivit caruia o decizie ar fi urmat sa fie adoptata cu majoritate simpla, cu voturile a jumatate dintre statele membre, reprezentand 60 la suta din populatia Uniunii - cat si reducerii numarului de comisari europeni sau alegerii pentru o perioada mai indelungata a unui presedinte al Consiliului European. "Nemultumitii" insista pentru pastrarea complicatului sistem de votare stabilit prin Tratatul de la Nisa, care acorda fiecarui stat membru un numar de voturi direct proportional cu numarul de locuitori pe care ii are (si care acorda Poloniei si Spaniei, de exemplu, usoare avantaje). Ei cer pastrarea principiului potrivit caruia fiecare tara UE trebuie reprezentata in Comisia Europeana, desi, conform sistemului lor, Comisia ar urma sa aiba 25 si, apoi, 27 de membri (in loc de 15, cat preconiza proiectul de Constitutie), ceea ce ar pune serios sub semnul intrebarii eficienta executivului european. De asemenea, "nemultumitii" se opun renuntarii la principiul presedintiei rotative a presedintiei Consiliului European, de teama ca vor trebui sa se resemneze sa fie condusi de un presedinte provenind din randul "celor puternici". (Presedintele Consiliului este ales pentru o perioada inca nederminata precis, intre trei si cinci ani, prin majoritate simpla, de sefii de state sau de guverne ai Celor 25). In afara acestor dispute procedurale, membrii sau viitorii membri UE se contrazic si in probleme esentiale, cum ar fi viitoarea politica externa si de securitate comuna sau infiintarea unui cartier general al fortelor europene. In aceasta privinta, taberele nu se mai delimiteaza cu precizie, conturandu-se mai multe puncte de vedere, desigur, divergente. In asemenea conditii, pare foarte probabil ca tratativele in cadrul CIG sa se prelungeasca si anul viitor, Cei 15+10 concentrandu-si intreaga atentie si energie asupra acestor chestiuni esentiale pentru viitorul UE. In aceasta eventualitate, cei doi candidati ramasi in cursa, Romania si Bulgaria, vor fi, probabil, destul de neglijati; nimeni, la Bruxelles sau in statele membre UE nu va mai avea energia sau interesul sa insiste pentru incheierea negocierilor de aderare cu Bucurestiul si Sofia in 2004. Romania si Bulgaria nu au nici un cuvant de spus in cadrul CIG, avand statut de observatori.