De ce părinții ar trebui să renunțe la sentimentul de vinovăție pentru timpul petrecut de copiii lor în fața ecranelor. „Este puțin mai complicat”
0Timpul petrecut de copii în fața ecranelor este un subiect controversat care provoacă reacții intense din partea părinților și experților.
La începutul acestui an, un psiholog de la Universitatea din New York a publicat o carte de succes despre presupusele pericole ale telefoanelor inteligente și ale social media pentru copiii înainte de o anumită vârstă. Alții au răspuns spunând că timpul petrecut în fața ecranului nu este atât de rău - atât timp cât este cu moderație, scrie edition.cnn.com.
Dar cum rămâne cu sentimentul de vinovăție pe care îl simt părinții care își lasă copiii să folosească ecranele? Acesta este subiectul unei cercetări recente efectuate de Dr. Nathan Walter, profesor asociat de psihologie media la Universitatea Northwestern, și doi coautori. Cercetarea lor s-a axat pe vinovăția părinților de a-și lăsa copiii să folosească ecranele mai mult decât spun psihologii dezvoltării că ar trebui.
Cercetarea a fost publicată la începutul acestui an în revista Media Psychology.
Nu este surprinzător faptul că părinții care se simt vinovați de utilizarea ecranelor de către copiii lor sunt mai stresați și mai puțin susceptibili de a raporta relații pozitive cu copiii lor, potrivit datelor.
Cercetarea a sugerat, de asemenea, că este important să analizăm mai atent știința din spatele afirmațiilor privind impactul negativ al ecranelor - deoarece unele studii arată corelație, dar nu și cauzalitate.
CNN a discutat recent cu Walter despre cercetarea sa, despre modul în care părinții își pot schimba modul de gândire cu privire la utilizarea ecranelor de către copii și despre impactul vinovăției pentru timpul petrecut în fața ecranelor asupra sistemului familial.
”Am doi copii, iar când s-a născut cel mai mare dintre ei, am urmat toate recomandările, fără timp petrecut în fața ecranelor până la o anumită vârstă. Când a fost puțin mai mare, în jur de 2 ani, stăteam cu ea și ne uitam, îi explicam și comentam totul.
Când s-a născut fiul meu, câțiva ani mai târziu, eram pur și simplu într-un alt loc, un pic mai ocupați, un pic mai obosiți, iar el a fost expus la ecrane mult mai mult decât ea, mai ales la început. M-am simțit enorm de vinovată - ca și cum aș fi eșuat ca părinte. M-am simțit, de asemenea, ca un ipocrit, deoarece, în calitate de profesor de comunicare, predam cursuri despre efectele media, iar aici le prezentam efectele negative ale utilizării ecranelor studenților mei care au 18, 19 și 20 de ani. Coautorii mei au avut experiențe similare.
Deoarece studiem și emoțiile, eu și coautorii mei am fost interesați să aflăm care este rolul pe care îl joacă sentimentul de vinovăție în efectele negative ale timpului petrecut în fața ecranului. Unul dintre lucrurile pe care le-am descoperit: Majoritatea dovezilor pe care le avem în legătură cu utilizarea ecranelor sunt corelaționale. Este vorba doar de asocieri cu probleme sociale, obezitate și performanțe academice mai scăzute. Este dificil de știut dacă utilizarea ecranelor cauzează de fapt toate aceste probleme. Iar faptul că două lucruri sunt asociate ar putea însemna pur și simplu că există un al treilea factor implicat, cum ar fi, să zicem, statutul socio-economic.
Dacă părinții tăi au trei locuri de muncă, nu au prea mult timp de petrecut cu tine acasă, așa că te afli cu ecranele și, de asemenea, performanța ta academică poate avea de suferit. Covid a fost o ocazie excelentă de a examina efectele timpului petrecut în fața ecranelor și ideea că emoțiile ar putea juca un rol mai important”, spune dr. Nathan Walter:
Medicul susține că asociațiile nu le permit cercetătorilor să facă deducții cauzale iar literatura de specialitate este atât de vastă încât veți putea găsi orice doriți.
O meta-analiză recentă a analizat 18 studii de cohortă cu aproape 250.000 de participanți. Aceștia au vrut să cunoască relația dintre timpul petrecut în fața ecranelor și depresie, care este una dintre preocupările majore pe care le avem în legătură cu timpul petrecut în fața ecranelor.
”Nu au găsit nicio relație semnificativă în acest sens. Anumite subgrupuri, anumite vârste, anumite ecrane - a existat o legătură în unele momente, dar nu tot timpul și nu în mod general. O altă meta-analiză a analizat relația dintre timpul petrecut în fața ecranelor și abilitățile de funcționare executivă. Aceasta a avut 7.000 de copii. Nu a existat absolut nicio relație între aceste probleme cognitive și utilizarea ecranelor. De fiecare dată când am analizat acest aspect, a existat o asociere, dar nu și o cauzalitate. O altă meta-analiză a avut 100.000 de participanți și a analizat performanța academică. Din nou, multe vârste diferite, multe ecrane diferite, mulți copii diferiți și absolut nicio relație între timpul petrecut în fața ecranelor și performanța academică în toate aceste studii. Dacă se izolează jocurile video în rândul anumitor vârste, acestea sunt asociate negativ cu performanța academică, dar aceștia nu sunt copiii mici la care ne gândim atunci când ne referim la utilizarea ecranelor. Așadar, acest lucru ne spune că este puțin mai complicat”, mai spune Walter.
Medicul mai spune că unele ecrane pot avea anumite efecte asupra unor copii, în anumite momente. Și este adevărat că, dacă vrei să izolezi anumite grupuri, anumite medii și conținuturi specifice, poți găsi întotdeauna aceste efecte.
”Este, de asemenea, adevărat că, dacă ne extindem un pic mai mult și înțelegem că utilizarea ecranelor are loc într-un anumit context, cred că efectele emoționale sunt, de asemenea, foarte importante.Nu vreau să creez o atmosferă în care utilizarea ecranelor de către copii să fie percepută ca fiind în mod uniform rea și negativă. Nu îmi place să privesc problema utilizării ecranelor ca pe o chestiune binară, ca fiind acceptabilă sau inacceptabilă. Pledez doar pentru un pic mai multă nuanță în modul în care vorbim despre asocierile negative”.
Se încarcă comentariile...
