Cum se poate reface o mare

Lovit de o catastrofă ecologică majoră, Marea Aral, unul dintre cele mai mari lacuri din lume, îşi recapătă o parte din suprafaţă. Aralul Mic, o zonă a ceea ce a fost cândva unul dintre cele mai mari lacuri de pe Glob, şi-a mărit suprafaţa cu 50%, în ultimii trei ani.

În sud-vestul Republicii Kazahstan, Marea Aral a recâştigat teren după ce zeci de ani a fost „înghiţită” de un deşert de nisip şi sare. Succesul se datorează construcţiei digului Kokaral, un proiect al Băncii Mondiale şi a guvernului din Kazahstan.

La începutul anilor `60, autorităţile sovietice au deviat cursurile celor două fluvii care alimentau Marea Aral, Amu-Daria (Uzbekistan) şi Syr-Daria (Kazahstan) pentru a iriga solurile aride ale stepelor înconjurătoare şi a dezvolta culturi de bumbac.

Din august 2005 însă, construcţia digului Kokaral a permis Aralului Mic, separat de Aralul Mare în urmă cu 20 de ani, să-şi mărească suprafaţa cu 50%.

Ecosistemul şi-a recăpătat o parte din frumuseţea anterioară, potrivit asie-centrale.com. În plus, peste 20 de specii de peşti trăiesc acum acolo, după zeci de ani de penurie de peşte.

„O veste bună, marea revine!“

Cu trei ani în urmă, apele erau la o distanţă de 100 de kilometri faţă de Aralsk, cel mai important port de la Marea Aral, în trecut. Acum apele sunt mult mai aproape. La intrarea în oraş, pe un panou stă scris: ”O veste bună, marea revine!”, conform sursei citate.

Preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, a spus, în timpul unei vizite întreprinse în această vară la Kokaral, că digul a dovedit că „dezastrele provocate de oameni pot fi parţial reparate”.

De la intrarea sa în funcţiune, digul, lung de 13 kilometri, a permis ca Aralul Mic să-şi recapete jumătate din suprafaţă. În plus, nivelul apelor, de 18 metri în 2004, atinge astăzi 42 de metri.

Activitatea piscicolă a reînceput

Cea de-a doua etapă a programului finanţat de Banca Mondială şi guvernul din Kazahstan ar trebui să înceapă în cursul anului viitor. Cu toate acestea, abia peste şapte ani se va auzi din nou zgomotul valurilor în portul Aralsk.

În momentul acesta, pe terenul nisipos care înainte era acoperit de întinderea de apă, se văd carcasele unor corăbii eşuate. Imaginea acestor vapoare mâncate de rugină au făcut înconjurul lumii la începutul anilor `90.  Totuşi, în oraşul-port care a fost ruinat în ultimii 30 de ani, activitatea halieutică a fost reluată.

În ultimii trei ani, S-a dezvoltat piscicultura

Cu cele 2.000 de tone de peşte prins anul trecut, producţia s-a multiplicat de 40 de ori în ultimii trei ani. Până în 2005, doar o specie de sola (peşte) originară din Marea Azov supravieţuia în Aral. Această specie fusese introdusă acolo pentru a menţine o sursă de venit pescarilor din zonă.

Chiar dacă Aralul Mic a recâştigat 50% din suprafaţă, succesul este infim comparativ cu amploarea dezastrului din Aralul Mare ale cărui ape continuă să se retragă. Digul a determinat revenirea apelor şi reconstituirea parţială a Aralului Mic, dar acesta nu reprezintă decât 5% din ceea ce a fost odată cel de-al patrulea lac ca întindere din lume. 

„Vom face tot posibilul pentru ca Aralul Mic să-şi revină, dar Aralul din sud nu va mai putea fi salvat. Chiar dacă am întrerupe orice activitate agricolă în zonă - ceea ce ar provoca o dramă economică şi socială – tot ar fi nevoie de 50 de ani ca marea să îşi revină”, a precizat Joop Stoutjesdik, inginerul-şef al Băncii Mondiale pentru programele de irigaţie.