Cum dispare populaţia României

0
0

Natalitatea scade, rata mortalităţii este dintre cele mai ridicate din Europa, speranţa de viaţă este mică, iar migraţia a atins cote-record. Specialiştii de la Institutul Naţional de Statistică vorbesc despre o „scădere drastică“ a populaţiei României în 2011, comparativ cu rezultatul ultimului recensământ, din 2002.

Citiţi şi:

Un român din zece trăieşte în oraşe care stau să moară

Datele statistice oficiale arată că populaţia a scăzut constant în ultimele două decenii. Din 1990, când a fost atins recordul de 23,2 milioane de locuitori, până în 2009, România a pierdut aproape două milioane de suflete. Şi din 2009 până astăzi, încă aproximativ trei milioane.

În octombrie 2011 va fi organizat Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor, iar previziunile specialiştilor sunt sumbre. „Se conturează, cu certitudine, scăderea drastică a populaţiei României, comparativ cu rezultatele recensământului anterior, cel din 2002. Impactul reducerii numărului populaţiei va fi nimicitor asupra indicatorilor demografici, a forţei de muncă, cât şi asupra celorlalţi indicatori derivaţi, micro şi macroeconomici", spune Vergil Voineagu, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Vergil Voineagu s-a ferit să estimeze rezultatul recensământului din octombrie, însă a făcut-o Marius Pieleanu, conferenţiar doctor la Facultatea de Ştiinţe Politice, Catedra de Sociologie din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative: „dacă vom număra 18 milioane de locuitori, va fi bine, dar mă tem de mai rău".  Ceea ce ar însemna că, de la Revoluţie până astăzi, populaţia României a scăzut cu cinci milioane de suflete.

Natalitatea, sub media europeană

Cel mai important indicator demografic, natalitatea, a scăzut permanent începând cu 1990. Atunci se înregistrau 314.746 de nou-născuţi, în 2000 numărul a scăzut la 234.600, iar în 2009 la 222.388. Tendinţa s-a păstrat şi în 2010, când au fost consemnate cu peste zece mii de naşteri mai puţine faţă de anul precedent. Apoi, cuplurile îşi doresc copii mai puţini - rata fertilităţii fiind de 1,3 copii la o femeie - şi îi fac la vârste din ce în ce mai ridicate. În 2010, de pildă, vârsta media a mamei la naştere a fost de 27,6 ani.

Cu o rată de 9,9 născuţi la o mie de locuitori, nivelul României este sub cel al mediei din Uniunea Europeană (UE). Cel mai bine stau Irlanda (16,7 ‰) şi Franţa (12,8 ‰), iar cel mai rău Austria (9,1‰), Italia, Ungaria şi Portugalia (9,4-9,6‰). Revenind în România, singurele judeţe care stau excelent la capitolul natalitate sunt Botoşani, Iaşi, Suceava, Vaslui şi Bacău, zone care au şi cea mai ridicată pondere a populaţiei tinere (0-14 ani), de peste 18%.

Mortalitatea infantilă, cea mai mare din UE

Dacă natalitatea a scăzut permanent, mortalitatea a rămas constant ridicată. În 2010 s-au înregistrat 260.000 de decese (12,1 la 1.000 de locuitori), în creştere cu câteva mii faţă de anul precedent, dar cu peste zece mii faţă de 1990. Bolile aparatului circulator şi tumorile au răpus cei mai mulţi români, cele două fiind cauze pentru 79% din totalul deceselor. Spre comparaţie, în ţările dezvoltate procentajul este de doar 30-40%. 

Rata mortalităţii în România este printre cele mai ridicate din Europa, fiind depăşită de Bulgaria (14,2 decese la 1.000 de locuitori), Letonia şi Ungaria (13‰). Iar mortalitate infantilă, cu 10 decese la 1.000 de născuţi, este cea mai ridicată din Uniunea Europeană, fiind de trei ori mai mare faţă de cea înregistrată în ţări ca Cehia, Grecia sau Slovenia.

Speranţa de viaţă: 73,5 ani

Mai mult, speranţa de viaţă în România - 73,5 ani - este printre cele mai scăzute din Europa, fiind vecini de clasament doar cu Ţările Baltice. În Danemarca, Germania, Spania, Italia, Finlanda sau Suedia, de exemplu, speranţa de viaţă depăşeşte 80 de ani.

Datele statistice arată că, începând cu 1992, sporul natural a devenit negativ şi s-a menţinut aşa până astăzi. Sporul natural negativ apare atunci când numărul naşterilor înregistrate într-un an este mai mic decât numărul deceselor. În 1992 au fost cu 3.462 mai multe decese decât naşteri. În 2009, numărul a ajuns la 34.825.

Mai puţine căsătorii

În concluzie, natalitatea scade permanent, în timp ce mortalitatea se menţine ridicată. Sporul natural este constant negativ, iar speranţa de viaţă se micşorează. În plus, populaţia este îmbătrânită. În ultimii 20 de ani, România a pierdut milioane de locuitori. Mulţi dintre ei însă trăiesc şi muncesc peste graniţe. Potrivit preşedintelui INS, Vergil Voineagu, în perioada scursă între ultimile două recensăminte - 1992-2002 - aproximativ 700.000 de persoane au părăsit ţara. Fenomenul migraţiei se menţine la cote ridicate şi în prezent, statisticile consemnând anual peste 10.000 de români care aleg pribegia. „Peste 60% din emigranţi sunt femei. Părăsindu-şi căminul, în multe cazuri familiile acestora se destramă, contribuind pe cale de consecinţă la scăderea natalităţii", precizează Vergil Voineagu.

Altă problemă: numărul căsătoriilor scade. În 2010, s-au oficiat 115.800 de căsătorii, în scădere cu 13% faţă de 2009. A crescut însă vârsta medie a partenerilor - 31 de ani la bărbaţi şi 28 de ani la femei. De asemenea, a crescut numărul divorţurilor: 32.600 în 2010, o valoare mai mare faţă de anul precedent. Totuşi, comparativ cu Europa, rata divorţialităţii în România rămâne relativ scăzută.

9,9 născuţi la o mie de locuitori - rata natalităţii din România.

12,1 decese la o mie de locuitori - rata mortalităţii din România.

" Peste 60% din emigranţi sunt femei. Părăsindu-şi căminul, în multe cazuri, familiile acestora se destramă, contribuind pe cale de consecinţă la scăderea natalităţii. "
Vergil Voineagu
preşedintele Institutului Naţional de Statistică

Sărăcia este de vină

Specialiştii contactaţi de „Adevărul" - un sociolog şi un psiholog - au identificat principalii factori care au dus la scăderea atât de drastică a populaţiei României.

Sociologul Marius Pieleanu a numit „în primul rând, gradul ridicat de sărăcie". „Apoi, lipsa de educaţie a românilor, care nu sunt obişnuiţi să aibă un medic de familie, să-şi facă un control periodic şi nişte analize minimale. Aici este vorba despre educaţia de bază, cea care ar trebui deprinsă în şcoala primară. Chiar şi Biserica ar putea să contribuie la această educaţie, alături de şcoală", ne-a declarat Marius Pieleanu.

O altă problemă punctată de sociolog este sistemul sanitar. „Nu numai mortalitatea este ridicată în România, la fel este şi morbiditatea. Avem mulţi oameni bolnavi. Iar această boală colectivă este consecinţa unui sistem de sănătate prost gestionat".

„Situaţie singulară în Europa"

La rândul său, psihologul Hanibal Dumitraşcu a vorbit despre „o depopulare fără precedent a României, singulară în toată Europa". „Nivelul de trai scăzut, sistemul sanitar defectuos şi accesul din ce în ce mai problematic la el, apoi sistemul de educaţie destructurat, toate aceste elemente determină cuplurile tinere să amâne căsătoria şi conceperea unui copil. De altfel, numărul mediu al copiilor în familia românească a scăzut la jumătate faţă de 1990", a spus psihologul.

Hanibal Dumitraşcu a luat în calcul şi emanciparea femeii drept cauză a scăderii natalităţii. „Femeia de astăzi şi-a pierdut rolul fundamental pe care-l avea în societatea tradiţională de acum 20 de ani, cel de mamă, de casnică, de gospodină", a conchis specialistul.

" Numărul mediu al copiilor în familia românească a scăzut la jumătate faţă de anul 1990. "
Hanibal Dumitraşcu
psiholog

" Nu doar mortalitatea este ridicată, la fel este şi morbiditatea. Avem mulţi oameni bolnavi. "
Marius Pieleanu
sociolog

Recensământ european

Primul recensământ după aderarea României la Uniunea Europeană (UE) va avea loc în perioada 22-31 octombrie, acţiuni similare desfăşurându-se în acest an în toate ţările membre.

„Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 are avantajul de a oferi informaţiile detaliate şi sigure necesare pentru planificarea şi implementarea politicilor economice şi sociale de dezvoltare, la nivel naţional şi local, statal şi privat, pentru activităţi administrative sau de cercetare ştiinţifică", a declarat pentru „Adevărul" preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Vergil Voineagu.

Pe cât e de necesar recensământul, pe atât e de costisitor: 193 de milioane de lei va costa organizarea lui şi peste 120.000 de persoane vor fi angajate numai pentru operaţiunile de înregistrare a datelor în teren. Simbria unui astfel de recenzor va fi de 50 de lei pe zi. În consecinţă, în perioada 22-31 octombrie, aşteptaţi-i şi primiţi-i pe recenzori. „Oamenii trebuie să înţeleagă că recensământul acesta este o prioritate a României. Îi rog să ne deschidă uşa şi să răspundă onest la întrebări", a transmis Vergil Voineagu.

Extreme în lume

- Cea mai bătrână populaţie este cea a Principatului Monaco (22,4% din locuitori au vârste peste 65 de ani).

- Cea mai tânără populaţie este cea a Ugandei (50,5% din locuitori au vârste sub 35 de ani).

- Cea mai ridicată rată a mortalităţii (33,6 decese la 1.000 de locuitori) se înregistrează în Botswana.

- De cea mai mică rată a mortalităţii (2,13 decese la 1.000 de locuitori) se bucură Emiratele Arabe Unite.

- Cea mai ridicată rată a natalităţii (48,8 născuţi la 1.000 de locuitori) este consemnată în Niger.

- Cea mai mică rată a natalităţii (7,87 născuţi la 1.000 de locuitori) este înregistrată în Japonia.

- Ţara cu cea mai mare speranţă de viaţă (82,6 ani) este Japonia.

- Ţara cu cea mai mică speranţă de viaţă (39,6 ani) este Swaziland.

Societate


Ultimele știri
Cele mai citite