Creşte şi numărul minorilor internaţi la ATI-COVID-19. La ce riscuri suntem predispuşi

Numărul copiilor internaţi cu COVID-19 este în creşetere Foto: Arhivă

Jumătate din numărul persoanelor internate în spital cu diagnostic de COVID-19 sunt copii. Ce estimează specialiştii.

Actualul val de infecţii cu SARS-CoV-2 nu dă semne de oboseală, dimpotrivă. Ieri s-au înregistrat oficial 4.521 de noi cazuri de COVID-19 din circa 37.000 de teste efectuate şi 40 de decese, după ce marţi numărul crescuse vertiginos la 5.140, dublul zilei anterioare. 

În secţiile de COVID-19 ale spitalelor, numărul pacienţilor a ajuns la 2.783. De asemenea, la ATI erau internate 431 de persoane, cu 12 mai puţin decât în ziua anterioară. Dintre cei 431 de pacienţi internaţi la ATI, 385 erau nevaccinaţi. Din totalul pacienţilor internaţi, 213 sunt minori, 210 fiind internaţi în secţii, cu 8 mai mult decât în ziua anterioară, şi 3 la ATI, cu 1 mai mult decât în ziua anterioară.

„La 50% paturi ocupate, discutăm restricţii” 

Şi ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat că pandemia a intrat pe un trend ascendent în România cu aceleaşi tulpini virale, mai puţin Delta, şi că situaţia este monitorizată de autorităţi. Dacă această creştere va fi limitată, nu va avea impact asupra sistemului sanitar, a precizat Rafila. Oficialul a adăugat că eventualitatea introducerii unor noi restricţii va deveni o temă de discuţie doar atunci când proporţia paturilor din secţiile ATI-COVID va fi de 50%. „25% din paturi sunt acum ocupate”, a mai spus Rafila. 

Acesta a recomandat cu insistenţă populaţiei să folosească masca medicală atunci când se află în spaţii închise, aglomerate, în autobuze şi alte mijloace de transport, să păstreze distanţarea în măsura în care se poate şi să se spele pe mâini. „Nu cred că sunt restricţii, sunt pur şi simplu elemente de siguranţă individuală”, a spus ministrul Sănătăţii.  

BA.2 e rapidă şi dominantă 

Dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, CIM, estimează că numărul de cazuri de infecţii cu SARS-CoV-2 va continua să crească în perioada următoare. „Nu este o surpriză această creştere a numărului de infecţii, pentru că subvarianta BA.2 a Omicron a devenit dominantă în România încă de săptămâna trecută. Din ce am văzut în alte state, în momentul în care BA.2 a început să urce ca număr de cazuri, fie apare un nou val dacă valul anterior BA.1 s-a terminat, fie se prelungeşte valul respectiv – prin apariţia unei noi creşteri sau apariţia unui platou o perioadă mai lungă. Ce ne aşteptăm să se întâmple în perioada următoare este ca numărul de infectări cu BA.1 să scadă în continuare şi crească infectările cu BA.2. Dacă aceasta va fi dinamica, ne aşteptăm la o uşoară creştere, pentru că BA.2 se transmitere mai repede decât BA.1 şi reuşeşte să infecteze persoane care au trecut prin infecţia cu BA.1”, explică dr. Marius Geantă. 

Prin urmare, este foarte probabil să avem în România un număr mare de cazuri, dar nu vom avea aceeaşi translatare în cazuri grave, la ATI şi decese, adaugă specialistul. „Asta nu înseamnă că nu vor fi decese apărute ca urmare a infectării cu BA.2, că nu vor fi cazuri grave în spitale, mai ales la persoane care nu s-au vaccinat şi care au factori de risc”, subliniază dr. Geantă. 

Atenţie la long-COVID! 

Specialistul mai spune că indicatorul la care trebuie să fim atenţi nu este neapărat numărul de infecţii diagnosticate în fiecare zi, ci numărul de persoane internate la ATI-COVID. 

„Peste 50% din capacitatea de ATI-COVID ocupată reprezintă un motiv de îngrijorare. Din fericire, în acest moment, nu sunt motive de îngrijorare. Ca indivizi însă, ar trebui să fim îngrijoraţi mai ales dacă nu suntem vaccinaţi şi avem boli cronice sau oncologice, boli care scad imunitatea, diabet zaharat. Sunt boli care predispun la infectarea cu SARS-CoV-2”, punctează expertul. 

Şi, adaugă acesta, mai este ceva important: nu trebuie să confundăm infectarea cu Omicron – chiar cu BA.2 – cu vaccinarea: „În sensul în care ne infectăm, obţinem o imunitate şi e ca şi cum te-ai vaccina. Lucrurile nu stau aşa. În primul rând, în urma Omicron, şi s-a văzut asta după BA.1, imunitatea durează puţin – ca dovadă că apar infecţiile cu BA.2 – şi în al doilea rând, că şi Omicron poate să determine aşa-numitul long-COVID. Am văzut date – e drept că nu includeau Omicron – care arată că riscul la un an de la faza acută a bolii de a face diabet zaharat e considerabil crescut, comparativ cu riscul la o lună după faza acută a bolii”.

Acesta este un semn că efectul virusului în organism nu se termină odată cu faza acută, ci sunt mecanisme de care trebuie ţinut cont pe termen lung. „De aceea recomand, în continuare, vaccinarea”, a conchis dr. Marius Geantă. 

64.789 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat, în România, până acum.