Creşte numărul de români care refuză vaccinul AstraZeneca. Ce trebuie să facă cei pentru care urmează rapelul

FOTO EPA - EFE

Peste 11.000 de oameni care ar fi trebuit să primească serul produs de AstraZeneca şi-au anulat programarea ori nu s-au mai prezentat în centrele de vaccinare. Potrivit autorităţilor, nu sunt motive de întrerupere a vaccinării, iar cei care au primit prima doză din acest vaccin sunt sfătuiţi să îşi administreze şi rapelul.

„S-ar putea vaccina cu AstraZeneca, alt lot. Sau dacă sunt probleme cu AstraZeneca - revaccinare sau testare imunitate”, spun oficialii.

Asta după ce Austria a anunţat că a suspendat de la vaccinare lotul AVB5300 pentru că au fost înregistrate două cazuri de incidente trombotice, dar fără a fi stabilită o relaţie de cauzalitate cu vaccinul. Alte două cazuri suspecte au fost raportate pentru acest lot până pe data de 9 martie. De menţionat că lotul ABV5300 a fost livrat în 17 state EU, dar nu şi în România. Însă autorităţile române au decis să oprească de la vaccinare un alt lot, lotul ABV2856, retras din alte nouă ţări după ce în Italia şi Danemarca două persoane au murit la scurtă vreme de la vaccinare. Nici în aceste cazuri însă nu a fost stabilită o relaţie de cauzalitate între decese şi vaccinare. 

Practic, noi am recepţionat prima tranşă de 81.600 doze din acest lot în data de 07.02. Începând cu data de 15.02 au fost utilizate 77.049 de doze, fiind distribuite în următoarele judeţe: Arad, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Caraş-Severin, Cluj, Dolj, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Timiş, Vâlcea şi Vaslui. Celelalte 4.257 se regăsesc în Centrele de vaccinare din judeţele Bacău, Bihor, Botoşani, Dolj, Gorj, Iaşi, Neamţ, Suceava, Timiş, Vâlcea, Vaslui şi 60 de doze la Centrul Regional de Depozitare Craiova. În România mai sunt în jur de 4.000 de doze din lotul ABV 2856.

În acelaşi timp, se continuă vaccinarea cu toate celelalte vaccinuri de la compania farmaceutică AstraZeneca din celelalte loturi existente în momentul de faţă în România, iar cele 4.257 de doze neutilizate existente în centrele de vaccinare vor fi înlocuite astfel încât procesul de imunizare să nu fie afectat. În ţara noastră s-au înregistrat până în acest moment 2.518 reacţii adverse la vaccinul AstraZeneca, dintre care 861 de reacţii adverse s-au înregistrat la persoane imunizate cu ser din lotul ABV2856, oprit de la utilizare. Potrivit autorităţilor, nu sunt motive de întrerupere a vaccinării cu serul AstraZeneca, iar cei care au primit prima doză din acest vaccin sunt sfătuiţi să îşi administreze şi rapelul. „S-ar putea vaccina cu AstraZeneca, alt lot. Sau dacă sunt probleme cu AstraZeneca - revaccinare sau testare imunitate. Persoanele care au primit prima doză din vaccinul AstraZeneca vor continua cu rapelul. Din informatiile de până acum nu există motive de natură ştiinţifică sau reglementare care să pună la îndoială utilizarea vaccinului în continuare. Decizia de carantinare a lotului ABV2856 a fost luată ca o măsură de precauţie extremă, fără să existe în acest moment în România niciun argument ştiinţific care să fi impus această hotărâre. Reiterăm faptul că decizia de carantinare a lotului respectiv a fost luată exclusiv pe baza evenimentului raportat în Italia”, explică autorităţile. 

Emil Boc a fost vaccinat cu o doză AstraZeneca din lotul ABV2856

Printre cei vaccinaţi în România cu doze din lotul retras de la administrare se numără şi primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc. Edilul a povestit care a fost experienţa sa după vaccin şi ce are de gând să facă în cazul rapelului. „Sunt unul dintre cei 10.000 de clujeni care s-au vaccinat cu AstraZeneca din acest lot, în data de 15 februarie. Nu am avut nimic special în afara celor care au fost înscrise în prospect. Mi-am amintit de vaccinurile din copilărie, adică uşoare dureri musculare, o stare de pre-febrilitate, durere la locul unde s-a administrat vaccinul, nimic care să spună că este în afara regulilor jocului. A trecut aproape o lună de atunci şi starea de sănătate nu mi-a dat niciun indiciu că ar fi ceva problematic sau o altă afecţiune să fie declanşată, astfel că eu intenţionez şi în 9 aprilie, când va fi rapelul, să merg mai departe, evident, dacă nu vor apărea date noi de la Uniunea Europeană”, a declarat vineri, la Digi24, Emil Boc.

Ce spune OMS

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat că „nu există vreun motiv pentru a nu utiliza“ vaccinul anti-COVID-19 de la AstraZeneca, după ce mai multe state europene au anunţat, din motive de precauţie, că au suspendat administrarea sa. „Da, ar trebui să continuăm să utilizăm vaccinul de la AstraZeneca, nu există vreun motiv de a nu-l utiliza“, a declarat Margaret Harris, purtătoare de cuvânt a OMS, într-un briefing de presă la sediul din Geneva al organizaţiei. Numai în Marea Britanie, peste 11 milioane de persoane au fost vaccinate cu cel puţin o doză de AstraZeneca şi nu există niciun indiciu că ar fi crescut numărul de cazuri de tromboze sau decese cauzate de cheaguri de sânge.

Doar 30 de persoane au făcut tromboze din 5 milioane vaccinate cu AstraZeneca

Potrivit unui studiu privind efectele vaccinului, citat de Răzvan Cherecheş, doar 30 din cele 5 milioane de persoane imunizate cu vaccinul produs de AstraZeneca au făcut tromboze după ce li s-a inoculat serul. „30 de persoane au făcut tromboze din cinci milioane de vaccinaţi cu vaccinul AstraZeneca, potrivit unui studiu. Cred că putem să începem să ne liniştim cu toţii”, a scris Răzvan Cherecheş pe Facebook.

Răzvan Cherecheş, care este profesor de sănătate publică la Universitatea „Babeş- Bolyai“ din Cluj-Napoca, mai spune că 100.000 de persoane au făcut tromboze din cinci milioane de persoane infectate cu coronavirus.

„30 de persoane au făcut tromboze din cinci milioane de vaccinaţi cu vaccinul AstraZeneca. 100.000 de persoane au făcut tromboze din cinci milioane de persoane care au fost infectate cu COVID-19, potrivit aceluiaşi studiu. Cred că putem să începem să ne liniştim cu toţii”, a arătat Răzvan Cherecheş pe Facebook.

Expertul în sănătate publică spune că efectele adverse după rapel sunt mai severe decât cele după prima doză a vaccinului. „Sunt şanse mai mari ca după rapel efectele adverse să fie mai severe. Studiile au arătat că, spre exemplu, pentru vaccinul Pfizer, după prima doză, 7% dintre persoanele imunizate au dezvoltat febră, iar după rapel 31%. Pentru vaccinul Moderna, 1% dintre persoane au dezvoltat febră şi 17% au dezvoltat febră după a doua doză. Oboseala şi durerile de cap tind să apară mai degrabă după a doua doză decât după prima doză”, explică Cherecheş în clipul respectiv.

Sursa citată menţionează că persoanele peste 55 de ani tind să aibă reacţiile adverse după rapel similare cu cele după prima doză. „Reacţiile adverse după rapel tind să fie uşor mai intense decât cele după prima doză la persoanele mai tinere de 55 de ani”, mai spune Răzvan Cherecheş.

Dacă faci COVID, riscul de cheaguri creşte la 21%

O lămurire în privinţa riscurilor vaccinului aduce şi medicul psihiatru Gabriel Diaconu, care încearcă să-i convingă pe oameni să se imunizeze. Specialistul spune că după vaccinarea cu AstraZeneca există un risc mediu de 0,0006% de a face tromboză, pe când, dacă te infectezi cu COVID, riscul de a dezvolta cheaguri de sânge în vene creşte la 21%. De asemenea, la adultul considerat sănătos acest risc este de 0,1%.

„În concluzie: a. Dacă faci COVID, ai de 200 de ori mai multe şanse să dezvolţi tromboză decât un adult sănătos. b. Dacă faci vaccin anti-COVID, raportat la un adult sănătos, nevaccinat, riscul este de 167 de ori mai mic să faci tromboză. c. Respectiv, riscul relativ să faci tromboză dacă faci COVID, decât dacă te vaccinezi anti-COVID, este de 35.000 de ori mai mare. Nu fi prost. Învaţă matematică. Sau roagă pe cineva să-ţi explice ce înseamnă acela un risc relativ.Vaccinează-te!”, a scris Gabriel Diaconu pe pagina sa de Facebook.

Ce este tromboza

Tromboza reprezintă formarea unui tromb sau coagularea sângelui într-un vas. Infarctul miocardic, AVC-ul, tromb-embolismul pulmonar, alte sindroame ischemice zonale (blocaje de artere sau vene) pot să fie date de migrarea sau formarea unor trombi de sânge.

Conform Societăţii Române de Cardiologie, simptomele sunt diferite în funcţie de vena afectată. Dacă vena este la suprafaţă (tromboza venoasă superficială), puteţi observa un cordon roşu, dureros, imediat sub piele. Dacă este afectată una dintre venele mari şi profunde (tromboza venoasă profundă), întreg membrul se poate umfla şi poate fi dureros. De cele mai multe ori, simptomele apar brusc. Dacă aveţi oricare dintre simptomele de mai sus, trebuie să vă prezentaţi la medic.