Confederaţia Sindicală MERIDIAN atrage atenţia asupra problemelor dosarului înscrierii Roşiei Montană în UNESCO: „Regimul juridic, incorect descris”

Confederaţia Sindicală Naţională MERIDIAN salută ideea instituirii unor zone de protecţie conform legislaţiei naţionale şi UE,  Foto: Arhivă

„Regimul juridic al Roşiei Montană este incorect descris” în dosarul înscrierii Roşiei Montane în UNESCO, atrage atenţia, luni, Confederaţia Sindicală Naţională MERIDIAN. De asemenea,  precizează că înainte de a lista 2000 de hectare în Patrimoniul Mondial UNESCO ar fi necesar ca o comisie interministerială să analizeze ce urmări ar putea avea această operaţiune.

„Rapel la înscrierea Roşiei Montane în lista de obiective protejate UNESCO Negustorii de bune intenţii nu lipsesc, însă oalele sparte vor trebui plătite. UNESCO a publicat la data de 4 iunie 2021 pe pagina web a acestei organizaţii internaţionale, Proiectul de înscriere a Roşiei Montane în lista de obiective protejate, avându-se în vedere valoarea incontestabilă a patrimoniului arheologic şi cultural din această regiune a României. O decizie definitivă ar trebui să fie luată în acest sens, în cadrul şedinţei online a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO care se va desfăşura în perioada 16 -31 iulie 2021. 

Confederaţia Sindicală Naţională MERIDIAN salută ideea instituirii unor zone de protecţie conform legislaţiei naţionale şi UE, atât din perspectiva necesităţii conservării patrimoniului arheologic şi cultural, cât şi pentru protejarea mediului înconjurător de la Roşia Montană, însă în acelaşi timp, observă că propunerea formulată şi înaintată UNESCO, presupune introducerea unui perimetru extins pe 2000 de hectare care coincide cu întreaga suprafaţă a zăcămintelor minerale exploatabile în această regiune minieră”, atrage atenţia Confederaţia Sindicală Naţională MERIDIAN , într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Astfel că, potrivit confederaţiei sindicale, extinderea protecţiei UNESCO pe acel perimetru va „nimici” cel mai important zăcământ de aur din UE,

„Prin extinderea protecţiei UNESCO pe toate cele 2000 de ha care fac obiectul listării, se ajunge printr-un artificiu la sterilizarea celui mai important zăcământ de aur din Uniunea Europeană, în contextul în care Statul Român, de bună voie şi nesilit de nimeni şi-a asumat şi alte obligaţii de tip contractual în contextul restructurării şi privatizării industriei miniere din România”, potrivit sursei citate. 

Confederaţia Sindicală Naţională MERIDIAN prezintă principalele probleme privind Dosarul Roşia Montană pentru UNESCO: 

• regimul juridic al Roşiei Montană este incorect descris 

• nu se menţionează că cea mai mare parte a obiectivului propus spre clasare este deja descarcăt de sarcină arheologică prin 11 Certificate de Descărcare deja emise de Ministerul Culturii 

• se prezintă exitenţa unor situri arheologice (suprafaţă şi subteran) în zona Roşia Montană care nu mai există fizic 

• nu se prezintă constrângerile juridice actuale datorate existenţei unei licenţe de concesiune pentru exploatare în zona Roşia Montană (Licenţa nr. 47 din 1999 prelungită în iunie 2019 până în iunie 2024, aprobată prin HG 458 din 1999) 

• autorităţile locale sunt puse în faţa unei incoerenţe legislative, în sensul că, pentru realizarea unui Plan Urbanistic General aferent suprafeţei care se doreşte a fi înscrisă în UNESCO, trebuie să se respecte prevederile articolului nr. 41 din Legea Minelor nr. 85/2003 şi situaţia de fapt, adică existenţa unei licenţe de concesiune pentru exploatare. 

Totodată, potrivit confederaţiei sindicale, procedura UNESCO recomandă ca Statele să ia urgent în considerare următoarele aspecte: 

• încetarea aprobării permiselor miniere pe suprafaţa care face obiectul listării, 
• dezvoltarea cât mai curând posibil a controalelor de planificare privind suprafaţa listată, sub forma unui Plan Urbanistic General şi a unui Plan Urbanistic Zonal care împiedică activităţile minere şi transmiterea  unor forme preliminare ale acestor Planuri către Centrul Patrimoniului Mondial pentru evaluare ce va fi efectuată de ICOMOS (International Council on Monuments and Sites). 

„Confederaţia Sindicală Naţională MERIDIAN consideră că înainte de a lista 2000 de ha în Patrimoniul Mondial UNESCO ar fi important ca o comisie interministerială să stabilească dimensiunea efectelor colaterale ale acestei operaţiuni, iar mai apoi, Parlamentul României ar trebui să dezbată şi să adopte o rezoluţie cu privire la această problemă de importanţă naţională”, explică sursa citată.

Ce efecte s-ar putea produse odată cu listarea celor 2000 de ha: 

„Solicităm Guvernului României să analizeze şi să-şi asume responsabilitatea pentru eventualele efecte produse odată cu listarea unei suprafeţe extinse din perimetrul minier de la Roşia Montană pe lista de obiective protejate a UNESCO: 

1. Creşterea probabilităţii de a pierde şansele de câştig ale Romaniei în arbitrajul de la Washington în valoare de peste 4 miliarde USD prin rămânerea fără obiect a argumentelor invocate de avocaţii Statului Român în apărare Listarea Roşiei Montane în UNESCO, în formula extinsă propusă, este incompatibilă cu proiectul minier, acoperind întreg zăcământul exploatabil economic, echivalând cu negarea accesului la acesta şi afectând semnificativ şansele potenţiale de câştig ale Statului în litigiul cu Gabriel Resources, acest lucru fiind subliniat şi de către avocaţii care reprezintă Statul Român în arbitrajul de la Washington, Lalive – Leaua & Asociaţii, în scrisoarea pubicată pe site-ul Rise Project: “Reţetele financiare ale miliardarului de la Roşia Montană #PanamaPapers2”, prin care se atrage atenţia statului că listarea UNESCO va atrage răspunderea statului în arbitrajul de la Washington şi va determina plata unor compensari substantiale catre Gabriel Resources. 

2. Blocarea exploatării celei mai mari resurse de aur a României si a Europei. Va mai putea Statul Român să-şi valorifice ulterior resursa de aur de la Rosia Montană ? Proiectul de Hotărâre UNESCO - publicat la data de 4 iunie 2021 referitor la înscrierea Roşiei Montane în UNESCO, care va fi aprobat în şedinţa Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO din 16-31 iulie 2021, obligă România să interzică orice activităţi miniere prezente şi viitoare la Roşia Montană, iar în cadrul aceleiaşi şedinte UNESCO, Roşia Montană va fi inclusă şi pe LISTA MONUMENTELOR UNESCO AFLATE IN PERICOL, ceea ce înseamnă că accesul la zăcământul aurifer va fi blocat pentru todeauna. 

3. Statul Român va trebui să investeasca sute de milioane de Euro în zona Roşia Montană pentru refacerea mediului, patrimoniului, precum şi pentru finanţarea cheltuielilor sociale Mediul din Roşia Montană este puternic afectat de poluarea provenită din exploatările istorice şi necesită cheltuieli de închidere şi ecologizare, care deşi au fost incluse în planul de dezvoltare a proiectului minier, vor cădea în sarcina statului care va trebui să asigure finanţarea lor integrală în condiţile listării Roşiei Montane în UNESCO. 

4. Nerespectarea prevederilor din Acordul dintre Guvernul Canadei şi Guvernul României pentru Promovarea şi Protecţia Reciprocă a investiţiilor semnat în anul 2011, a Acordului dintre Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord cu Guvernul României pentru Promovarea şi Protecţia Reciprocă a investiţiilor semnat în anul 1996”, conform sursei citate.

CSN MERIDIAN precizează de asemena că susţine retragerea Dosarului actual, până la o decizie a Parlamentului României luată în baza dezbaterii raportului Comisiei interministeriale „care ar trebui să fie înfiinţată pentru a elabora, promova şi aproba Proiectul de înscriere a Roşiei Montane în lista de obiective protejate”.