Comisia Europeana, atenta la soarta minoritatilor etnice din tarile candidate la UE

Comisia Europeana se mentine departe de vechile dispute pe tema minoritatilor etnice si nu doreste sa intre in probleme cum ar fi decretele Benes, prin care a fost autorizata deportarea sudetilor si a

Comisia Europeana se mentine departe de vechile dispute pe tema minoritatilor etnice si nu doreste sa intre in probleme cum ar fi decretele Benes, prin care a fost autorizata deportarea sudetilor si a maghiarilor din Cehoslovacia in 1945, se arata intr-un articol publicat in editia de ieri a cotidianului francez "Le Monde", care mai subliniaza, intre altele: "Nu avem de ce sa intervenim direct. Sunt elemente dureroase care dateaza dinaintea primilor pasi spre formarea Uniunii Europene", a explicat un inalt functionar european de la Bruxelles, pentru care aceste probleme nu fac parte din procesul negocierilor de aderare la UE a tarilor din Estul Europei. "Le Monde" releva in continuare: In schimb, Comisia Europeana trebuie sa se amestece in acest gen de probleme atunci cand ele se rasfrang asupra drepturilor omului in tarile candidate sau cand guvernele statelor aspirante la UE adopta legislatii care nu sunt conforme reglementarilor Uniunii, executivul european fiind deosebit de atent la soarta minoritatilor etnice din statele candidate la aderarea la UE. Primul dosar de acest gen se refera la Ungaria, care a adoptat, in iunie 2001, Legea statutului maghiarilor ce traiesc in afara granitelor. Aceasta lege acorda anumite avantaje etnicilor maghiari care traiesc in tarile invecinate, printre care si posibilitatea de a munci timp de trei luni pe an in Ungaria. Romania, unde traiesc 1,8 milioane de etnici maghiari, a adus aceasta lege in fata Consiliului Europei - continua cotidianul francez. La sfarsitul lui 2001, Budapesta s-a pus de acord cu Bucurestiul si a extins la toti cetatenii romani dreptul de a munci trei luni in Ungaria, fapt ce a suscitat un val de critici din partea opozitiei ungare. Nici un acord nu a fost incheiat cu Slovacia, unde cei 560.000 de etnici maghiari reprezinta 10 la suta din totalul populatiei. Campaniile electorale din Ungaria si Slovacia nu au facut altceva decat sa inrautateasca lucrurile. Dar, a explicat un diplomat, Legea statutului nu este conforma aquis-ului comunitar, motiv pentru care nu a putut fi aplicata in Austria, si va deveni caduca dupa momentul extinderii. Cel de-al doilea dosar se refera la minoritatile rusofone din Estonia si Letonia. Aceste tari baltice au trebuit sa-si modifice legislatia, care pretindea rusofonilor sa invete limba nationala pentru a fi naturalizati. "Angajamentele luate au permis inchiderea misiunii OSCE (in Letonia) la sfarsitul lunii decembrie", a precizat un diplomat. Dar Legea electorala letona, care cere candidatilor sa stapaneasca perfect limba letona pentru a fi alesi, ramane, in continuare, discriminatorie. Cel de-al treilea dosar se refera la cele sase pana la opt milioane de rromi care traiesc in estul european. "Nici un stat nu se ocupa de ei, asa cum, de exemplu, se ocupa de maghiarii din Romania", a afirmat un functionar european. Plasati dintotdeauna la periferia societatii, rromii fac obiectul discriminarilor sociale si rasiste. Cu ajutorul fondurilor comunitare, tarile candidate au lansat programe de integrare a acestei comunitati, care au avut mai mult sau mai putin succes. "Le Monde" noteaza ca, recent, Romania a fost criticata de Consiliul Europei, in timp ce Cehia a primit incurajari din partea Comisiei Europene. Problema minoritatilor ramane, in continuare, una considerabila, pentru ca unii oficiali europeni cred ca, "o data devenite membre ale UE, nu va mai exista nici o modalitate prin care sa se faca presiuni" asupra tarilor in care exista aceasta problema, se arata in incheierea articolului din "Le Monde".