Cine a fost Sfântul Silvestru, sărbătorit pe 2 ianuarie. Minunile săvârșite de episcop

Pe 2 ianuarie, calendarul ortodox îl amintește pe Sfântul Silvestru, Episcopul Romei, cel care a dat romanilor numiri pentru zilele săptămânii și de care sunt legate câteva legende.

Icoană cu Sfântul Silvestru. FOTO Facebook Sorin Mazilescu

Sfântul Silvestru s-a născut la Roma și a fost ucenicul lui Chirin prezviterul, explică cercetătorul etnografic Sorin Mazilescu, citând dintr-un „slavoslovitor” al Domnului, Alexandru Lascarov-Moldovanu:

„Iubitor fiind de străini, pe care îi primea adesea în casa sa, Silvestru a găzduit pe un preot, Timotei, venit la Roma din Antiohia, ca să propovăduiască evanghelia.  Petrecând Timotei un an și jumătate în casa lui Silvestru, multă credință i-a trecut, învățându-l cele bune. Timotei, întorcând la Dumnezeu pe mulți romani, a fost prins de Tarciniu, eparhul cetății, care l-a schingiuit, tăindu-i capul.Silvestru i-a căutat sfintele lui moaște și i le-a îngropat cum se cuvenea. Eparhul, aflând, l-a chemat la sine și, cerându-i să jertfească idolilor, îl amenință cu munci grele. Silvestru, fără temere, i-a răspuns:  <<Sufletul tău chiar în noaptea aceasta se va cere de la tine și tu nu vei putea să-mi faci ceea ce zici>>”.

Cuvintele rostite l-au trimis în temniță pe Silvestru, însă nu pentru mult timp.

„Auzind aceasta, eparhul a trimis la temniță pe Silvestru, iar el s-a dus să ospăteze. Mâncând pește, i s-a pus un os în gât și după puțină vreme a murit din aceasta, neputându-i face nimic nici un doftor. Silvestru a fost scos din temniță și, mulți văzând minunea aceasta, au crezut și s-au întors la credință.  (Lascarov-Moldovanu, pp. 48-49).

Episcopul care a dat romanilor numiri pentru zilele săptămânii

La vârsta de treizeci de ani, Silvestru a fost hirotonit diacon, devenind ulterior episcop al Romei.

„Murind episcopul Miltiade al Romei, s-a suit pe scaun Silvestru, fiind ales de toți. El a păscut turma lui Hristos ca un apostol, chemând și îndemnând pe toți – și mai ales pe preoții răzlețiți de la cele ale bisericii – să se întoarcă la dreptele căi. El a dat romanilor numiri pentru zilele săptămânii” , arată aceeași sursă.

„Să nu vă mai deschideți până la a doua venire a lui Hristos!”

Se spune că în acele vremuri, un balaur răufăcător se afla sub muntele Tarpia, pe care se zidise Capitoliul, notează Lascarov-Moldovanu.

Acestui balaur, poporul, ca să-l îmblânzească, îi aducea jertfe, ca unui Dumnezeu. Necredincioșii au zis lui Silvestru:

- Dacă vrei să te credem, coboară-te în peșteră și fă, cu puterea Dumnezeului tău, să nu mai iasă balaurul de acolo și să ne mai facă rău. Postind, el și poporul credincios, trei zile și rugându-se, Sfântul Petru i s-a arătat în vedenie și i-a spus ce trebuie să facă. Urmând sfatul, Silvestru s-a dus cu preoții și cu credincioșii la gura peșterii, a făcut acolo slujbă și pe urmă a intrat el singur în peșteră.

Aflând acolo niște uși, le-a închis, zicând:

– Să nu vă mai deschideți până la a doua venire a lui Hristos!... Ușile s-au închis și balaurul n-a mai ieșit. Văzând poporul această minune, mulți au crezut.

Ce se cunoaște, concret, despre Sfântul Silvestru

Sfântul Silvestru trăit într-o vreme de mari frământări şi schimbări în viaţa religioasă a Imperiului Roman, fiind martor atât al persecuţiilor împotriva creştinilor, ordonate de Diocleţian (284-305), cât şi al recunoaşterii şi răspândirii creştinismului din vremea lui Constantin cel Mare (306-337), potrivit Agerpres.

Sfântul Silvestru a fost cel care l-a botezat pe împăratul roman Constantin cel Mare (306-337). Sfântul Mare Împărat Constantin, considerat de Biserică întocmai cu Apostolii, a emis, în 313, Edictul de la Mediolanum (Milan), prima recunoaştere oficială a creştinismului, prin care se punea capăt persecuţiilor împotriva creştinilor şi se garanta libertatea credinţei şi a cultului.

Sfântul Silvestru a murit la o vârstă înaintată, în anul 335.  

De precizat că, tot pe 2 ianuarie, greco-catolicii îl sărbătoresc pe  Sf. papă Silvestru.