Chinurile rujeolei la copii. Ce complicaţii sunt asociate cu boala care a ucis 25 de copii români în acest sezon

Numărul copiilor care au murit de rujeolă în acest sezon, a ajuns joi la 25. Cei mai mulţi dintre aceştia au făcut, în urma bolii, complicaţii cum sunt bronhopneumonia sau insuficienţa respiratorie. Medicii spun că experienţa este una traumatizantă pentru copil care reuşeşte să supravieţuiască.

Erupţii pe corp, temperatură ridicată, tuse, insuficienţă respiratorie şi dependenţă de aparate. Sunt doar câteva dintre chinurile prin care trec micuţii care fac complicaţii în urma rujeolei, boala care face ravagii în România încă de anul trecut. Cu peste 5.500 de cazuri raportate la nivel de ţară şi 25 de decese, cel mai recent înregistrat joi în Oradea, părinţii şi medicii care tratează astfel de cazuri grave vorbesc despre o experienţă traumatizantă pentru copii, care însă poate fi evitată prin vaccinare. 

Mămicile care au făcut nopţi albe în spitale alături de copiii lor spun că îi văd pe aceştia cum rămân, încetul cu încetul, fără vlagă, sub privirile disperate ale doctorilor care, uneori, nu mai au soluţii şi îi pierd din cauza complicaţiilor. Trei sferturi din cele 25 de decese cauzate de rujeolă s-au produs prin pneumonie, insuficienţă respiratorie şi bronhopneumonie, arată cele mai recente date publicate de Institutul Naţional de Sănătate Publică. De fapt, e un cumul de factori, arată medicul Geza Molnar, infecţionist. 

„Rujeola e o boală a întregului corp, poarta de intrare fiind tractul respirator. Fiecare individ are o floră microbiană proprie. 

Organismul fiind slăbit, bacteriile capătă posibilităţi mari de răspândire. Copiii, dacă sunt prematuri sau distrofici sau trăiesc în condiţii sociale nefavorabile, cu deficit de vitamine, fac mai repede boala”, a explicat, pentru „Adevărul”, doctorul Geza Molnar.

Sufocarea poate duce la pierderea copilului

Potrivit acestuia, unele din cele 25 de cazuri ar fi putut fi salvate dacă s-ar fi primit asistenţă medicală în timp util. „Depinde de situaţia copilului, e nevoie de hidratare pe cale venoasă, când aceşti micuţi ajung să facă pneumonie, se pierd lichide. Unii necesită intubare pentru că se sufocă. Iar sufocarea poate lua copilul. În astfel de situaţii, se moare în mod secundar din cauza rujeolei”, a completat medicul.

Prin câteva săptămâni de chin a trecut şi o mămică din Sibiu, care a ajuns la spital cu bebeluşul său de opt luni după ce acesta acuza stări persistente de tuse şi febră foarte mare. Ramona Oţetea a apelat imediat la medicul pediatru pentru a verifica starea de sănătate a copilului său. Medicilor le-a luat şase zile pentru a-i pune diagnosticul corect băieţelului, respectiv rujeolă, după ce iniţial îl diagnosticaseră cu bronşiolită. 

„A rămas fără aer, a făcut un bronhospasm şi a fost nevoie să stăm cu tub de oxigen, saturaţia scăzuse sub 85%. Mi se părea că mergem din rău în mai rău, era apatic, nu mai sugea de la sân pentru că avea căile respiratorii obstrucţionate. L-au pus pe perfuzii şi dormea foarte mult. Abia la câteva zile după tratament erupţia a început să dispară, dar chiar dacă diagnosticul nu a fost pus la timp pentru că nu erau toate semnele prezente, e bine că şi-au dat seama medicii. Spaima cea mai mare a fost că nu era nici vaccinat, vârsta fiind prea mică pentru administrarea vaccinului ROR (rujeolă-rubeolă-oreion). Ni s-a spus că suntem nişte norocoşi”, a povestit Ramona Oţetea pentru „Adevărul”. 

Tusea micuţului e încă persistă, dar nu îl poate ţine pe băieţel într-un glob de sticlă. „Coşmarul acesta numit rujeolă aşa se manifestă”, a completat mămica, precizând că în Sibiu nu sunt aşa multe cazuri confirmate cum sunt în vestul ţării. Epidemiologul Geza Molnar susţine că epidemia din acest an a măturat întreaga ţară. „Grosul a trecut. În zonele de focar - Timiş, Arad, Caraş-Severin, mai pot exista câteva cazuri individuale, izolate. Sunt în risc judeţele care au avut puţine cazuri, dar acestea ar putea fi afectate în toamnă, asta pentru că în curând copiii nu vor mai merge în colectivitate. 

Prin urmare, este bine că Ministerul Sănătăţii va împinge rezervele de vaccinuri spre judeţele care n-au fost foarte afectate”, a explicat medicul epidemiolog, adăugând că pneumonia neglijată, ca şi complicaţie a rujeolei, poate duce la septicemie şi insuficienţă renală. Al 25-lea deces produs de rujeolă l-a chinuit pe un copil din localitatea Aleşd, judeţul Bihor, după cum a declarat joi ministrul Sănătăţii, Florian Bodog. 

„E vorba de un copil care s-a chinuit foarte mult, care a fost internat în spital, după care a fost externat pe propria răspundere. Un copil care trăia acasă fără mamă — mama lui era plecată în străinătate — şi care a intrat în contact cu pacienţi care au fost bolnavi de rujeolă, un copil de doi ani nevaccinat”, a explicat ministrul, în opinia căruia vaccinarea este „ca botezul pentru copil”.