ChatGPT, primul avocat consultat de români. Inteligența artificială schimbă regulile jocului juridic

Românii devin tot mai încrezători în propriile abilități juridice, iar o parte dintre ei își rezolvă singuri problemele legale, inspirându-se din surse online sau folosind platforme bazate pe inteligență artificială. Un studiu recent arată că 8 din 10 români își asumă, într-o formă sau alta, rolul de avocat. Fenomenul nu o surprinde pe avocata Ruxandra Vișoiu, care spune că inteligența artificială schimbă radical modul în care oamenii se raportează la profesioniștii din domeniu.

„Nu mă miră faptul că studiul a arătat că 8 din 10 români își asumă rolul de avocat, mai ales că AI-ul este tot mai prezent și utilizat de către toată lumea. Ca să dau doar câteva exemple, ChatGPT, dacă îi pui o întrebare în domeniul juridic destul de specific, s-ar putea să-ți dea un răspuns. Sau, și mai bine, există anumite platforme cum este Juridice AI - site-ul juridice.ro a lansat de mai mult timp genul ăsta de platformă, special pentru avocați și mai nou și pentru studenți. Sunt convinsă că și persoanele fără studii juridice pot utiliza. Poate să-ți redacteze cereri de chemare în judecată, răspunsuri, să reformuleze mailuri către autorități”, explică avocata.

Clienții vin la avocat după ce verifică mai întâi cu ChatGPT

Tot mai mulți români apelează la platforme de AI înainte de a ajunge în cabinetul unui avocat. „Trebuie să recunosc că foarte mulți dintre clienții care vin la noi, dacă nu majoritatea, fac înainte o cercetare proprie. Deci își asumă rolul de avocat până la un punct, chiar și când ajung, în cele din urmă, la un specialist”, spune Ruxandra Vișoiu.

„Spre exemplu, la noi chiar ajung persoane care spun că li s-a recomandat cabinetul de pe ChatGPT. Asta înseamnă că inițial au cercetat subiectul și au pus întrebări precum Cum poți obține cetățenia română?, iar ChatGPT le-a dat răspunsuri citând din diverse site-uri de avocatură și resurse online. De multe ori sunt informații corecte, dar alteori sunt greșite”, precizează avocata.

Ea oferă un exemplu concret: „Am avut un client care era convins că nu trebuie să cunoască limba română pentru a obține cetățenia, deși dorea să depună în baza bunicului lui. În realitate, când este vorba despre cetățenie pe bază de descendență, trebuie să știi limba română. Legea a fost modificată în primăvara anului 2025, și a trebuit să-l dezamăgesc și să-i spun că informația obținută online este greșită.”

AI-ul, folosit și pentru cereri simple, dar nu fără riscuri

Tot mai mulți români încearcă să-și redacteze singuri cereri sau plângeri, inspirându-se de pe internet. „Am mai auzit persoane care folosesc AI sau chiar și alte resurse de pe internet - spre exemplu, bloguri - pentru a-și face singuri diverse cereri. Domeniul în care am văzut asta destul de des este zona de radiere din Biroul de Credit. Noi facem asta la birou, dar unii deja și-au asumat rolul de avocat și și-au făcut singuri cererea, care, în general, a fost respinsă. De aceea ajung ulterior la avocat, să fie redepusă corect, în speranța că de data aceasta li se va da un răspuns pozitiv.”

Potrivit Ruxandrei Vișoiu, există și cazuri în care cetățenii pot gestiona singuri o procedură minoră: „Dacă miza nu este foarte mare, cum ar fi o dispută cu asociația de proprietari pentru câteva sute de lei, este logic să nu vrei să plătești un avocat câteva mii de euro. Poți să-ți redactezi singur plângerea prealabilă și chiar cererea de chemare în judecată, dacă ai timpul și resursele să o faci.”

De la forumuri la platforme de AI

„Am observat că populația care căuta înainte informații pe site-uri precum avocat.net s-a mutat acum pe platformele de AI. Acestea grupează informațiile mult mai bine și pot da răspunsuri uneori chiar corecte. Însă sunt și domenii în care nu ai cum să fii propriul tău avocat sau profesionist juridic”, subliniază Vișoiu.

Ea oferă exemplul tranzacțiilor imobiliare: „Dacă vrei să cumperi sau să vinzi un teren, trebuie obligatoriu să mergi la notar. Chiar dacă poți realiza singur un draft de contract folosind AI-ul, nu este suficient. Ai nevoie de parafa notarului pe actul respectiv.”

AI-ul, un instrument pentru avocați, nu o amenințare

Deși tehnologia transformă profesia, Ruxandra Vișoiu consideră că avocații nu ar trebui să o vadă ca pe o amenințare. „Pe partea de avocatură, inclusiv redactare de contracte, AI-ul o să fie tot mai util. Poate că un antreprenor aflat la început de drum nu are bani pentru un avocat și folosește un model de contract generat de AI – și poate fi chiar unul bun. Inclusiv noi am distribuit pe site-ul nostru modele de contracte care au fost utilizate de clienți”, spune ea.

„Tu, ca avocat, trebuie să arăți că aduci plus valoare. Dacă doar iei niște modele de contract și le adaptezi foarte puțin, nu cred că aceea e munca reală de avocat. În acest context, e firesc ca un client să vrea să devină propriul avocat. Noi nu ne simțim amenințați de AI - îl folosim și noi în mod limitat, desigur fără a compromite securitatea datelor, pentru a ne ușura anumite proceduri. Important e să învățăm cum să-l integrăm în activitatea noastră”, conchide avocata Ruxandra Vișoiu.

Conform studiului „Încredere și Tehnologie: Analiza Pieței pentru Platformele de Verificare a Documentelor Legale”, realizat de agenția MKOR la inițiativa startup-ului ImmoSafe, românii se confruntă constant cu documente juridice, dar preferă să le verifice singuri. 78% dintre respondenți au avut de analizat cel puțin un document legal în ultimul an, iar 77% au făcut-o fără ajutor specializat, bazându-se exclusiv pe propriile cunoștințe.

În medie, o persoană verifică 6–7 documente anual, iar peste un sfert o face lunar. Totuși, doar 9% apelează la un avocat, 11% la un notar, iar 8% la un contabil, ceea ce conturează o piață încă neacoperită de servicii juridice accesibile.

„Românii jonglează cu o multitudine de contracte, dar ezită să ceară ajutor specializat, fie din cauza costurilor, fie din lipsă de timp. Aici intervine tehnologia. Soluțiile legal-tech care îmbină accesibilitatea cu încrederea pot face diferența”, explică Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR.

Cercetarea arată și o deschidere tot mai mare către soluțiile automate: 60% dintre participanți consideră o platformă de analiză juridică bazată pe AI „foarte utilă”, în special datorită rapidității, accesibilității 24/7 și clarității în explicarea riscurilor și clauzelor contractuale. Totuși, 40% dintre români rămân reticenți să încarce documente confidențiale online, invocând temeri privind securitatea datelor.