Ce schimbă noul Cod de Procedură Civilă

Prevederile noului Cod de Procedură Civilă, intrat vineri în vigoare, vizează scurtarea duratei proceselor civile, în special prin eliminarea unor termene intermediare. De asemenea, la scurtarea duratei proceselor vor contribui şi modificările aduse la procedura de citare şi sancţiunile pentru nerespectarea termenelor procedurale.

O altă modificare este eliminarea recursului dintre căile de atac în anumite cauze. În ceea ce priveşte calea de atac a apelului, modificările constau în majorarea termenului de apel de la 15 la 30 de zile de la comunicarea hotărârii.
O instituţie juridică nouă este contestaţia pentru tergiversarea procesului, aceasta fiind o procedură cu caracter incidental şi care constă ȋn posibilitatea acordată oricăreia dintre părţile la un proces, precum şi a procurorului care participă la judecată, de a invoca incălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil şi de a solicita luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată, potrivit juridice.ro.

Principalele modificări aduse de noul Cod de procedură civilă, sintetizate de site-ul de specialitate avocatnet.ro, sunt:

Modificări de competenţă

Actul normativ ce intră astăzi în vigoare aduce schimbări majore în materia competenţei jurisdicţionale. Spre deosebire de actualul sistem procesual-civil, care conferă plenitudine de competenţă judecătoriilor, tribunalele devin instanţe cu plenitudine de competenţă pentru judecata în fond, de primă Instanţă. Astfel, în competenţa judecătoriilor va intra soluţionarea cauzelor de valoare mică şi/sau de complexitate redusă, dar de o mare frecvenţă în practică.

Curţile de Apel au competenţa de a soluţiona, în principal, apelurile, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este  instanţa de recurs de drept comun, îndeplinându-şi astfel şi rolul constituţional de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii la nivel naţional.

Citarea părţilor

Eficientizarea procedurii de citare şi comunicare a actelor de procedură - ale cărei disfuncţionalităţi au contribuit la tergiversarea soluţionării litigiilor - are loc prin  suplimentarea modalităţilor tradiţionale de comunicare a actelor procedurale prin agenţi procedurali sau alţi salariaţi ai instanţei, ori prin poşta, devenind posibilă, la cererea părţii interesate şi pe cheltuiala acesteia, şi comunicarea prin executori judecătoreşti sau prin servicii de curierat rapid.

De asemenea, NCPC (Noul Cod de Procedură Civilă) prevede, în mod expres, posibilitatea comunicării actelor de procedură prin telefax, poşta electronică sau prin orice alte mijloace care asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii acestuia.

Ca element de noutate legislativa, Codul instituie, ca modalitate alternativă şi voluntară, comunicarea actelor de procedură, îndeplinite ulterior sesizării instanţei, între avocaţi.

Căile de atac

Apelul reprezintă, în NCPC, singura cale ordinară de atac cu caracter devolutiv, având ca obiect controlul judecăţii asupra fondului cauzei. Ca element de noutate, trebuie amintită mărirea duratei termenului de apel, ca regulă, de la 15 la 30 de zile, soluţie menită să asigure timpul necesar întocmirii şi motivării corespunzătoare a cererii de apel.

Recursul este gândit ca o cale extraordinară de atac, ce poate fi exercitată, ca regulă, în cazurile în care legalitatea a fost înfrântă. Printre noutăţile aduse de noul cod la acest capitol, se numără:

♦ Nu este deschisă în cazul hotărârilor pronunţate în anumite categorii de litigii, ori cu privire la cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv;

♦ Competenţa de soluţionare a recursului va reveni, ca regulă, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

♦ Redactarea cererii de recurs, precum şi exercitarea şi susţinerea recursului se realizează numai prin avocat sau consilier juridic. Soluţia normativă impune disciplina procesuală şi evitarea introducerii unor recursuri în mod abuziv sau informe;

♦ Reducerea numărului motivelor de exercitare a acestei căi extraordinare de atac – ce vizeaza exclusiv înfrângerea legalităţii, iar nu chestiuni de fapt ;

♦ Introducerea procedurii de filtrare a recursurilor, de natură să evite supraîncărcarea nejustificată a volumului de activitate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin formularea de recursuri vădit nefondate;

Şi în privinţa soluţiilor pronunţate în recurs sunt  modificări de substanţă, în sensul că a fost eliminată soluţia modificării hotărârii recurate, în caz de admitere a recursului hotărârea urmând a fi casată, în tot sau în parte.

Asigurarea unei practici judiciare unitare

Codul a urmărit doua coordonate fundamentale: amendarea dispoziţiilor privitoare la recursul în interesul legii şi consacrarea unui instrument procedural nou, şi anume sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept.

Hotărârea pronunţată în vederea dezlegării unei probleme de drept produce efecte în cauza în legătură cu care a fost pronunţată, fiind obligatorie deopotrivă şi pentru celelalte instanţe judecătoreşti, având astfel ca finalitate şi îndeplinirea funcţiei rezervate instituţiei recursului în interesul legii.