Ce am învăţat în cei doi ani de pandemie şi ce trebuie făcut de-acum încolo

Masca purtată în exterior va fi prima dintre măsurile restrictive la care se va renunţa Foto: Arhivă

Am intrat în anul al treilea al pandemiei de COVID-19 soldată până acum, în România, cu aproape 64.000 de decese. Care sunt lecţiile importante desprinse.

Pandemia de COVID-19 din România se situează pe o pantă descendentă. Ieri, numărul cazurilor de infecţii cu SARS-CoV-2 identificate a fost de 4.757 din aproape 27.000 de teste efectuate. Cifra deceselor s-a ridicat la 61 de persoane, din care 55 erau nevaccinate şi 6 vaccinate. Toate decesele înregistrate au fost la pacienţi cu boli asociate. Totodată, în spitale se află internate în acest moment 7.283 de persoane, cu 172 mai multe ca în ziua anterioară, din care 923 sunt la Terapie Intensivă. Din totalul pacienţilor internaţi, 422 sunt minori. 

Cum ne pregătim de ieşirea din pandemie 

Chiar dacă traversăm o perioadă mai calmă, pandemia nu s-a încheiat, iar ieşirea ar trebui pregătită, atrage atenţia dr. Adrian Marinescu, medic primar de boli infecţioase, directorul medical al Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof.dr. Matei Balş” din Bucureşti. „Întotdeauna graba strică treaba. Dacă acum avem un trend descendent, lucrurile merg bine şi vor merge în continuare, asta nu înseamnă că şi dacă e un număr mic de cazuri nu vor fi şi oameni vulnerabili care vor face o formă severă. Şi care vor ajunge cu complicaţii în Terapie Intensivă”, subliniază directorul medical. 

Cel mai probabil, în viitorul apropiat vom ajunge să renunţăm la măsurile pe care le numeam restrictive şi care preveneau infectarea. „Este o situaţie echilibrată, dar e bine să rămânem prudenţi. Pentru că riscul de infectare va rămâne pentru un interval de timp. Iar cei care au factori de risc trebuie să fie atenţi”, adaugă dr. Marinescu. 

În opinia specialistului, purtarea măştii la interior va fi ultima măsură la care se va renunţa: „După părerea mea, până de Sărbătorile Pascale, se va renunţa şi la masca în interior. Practic, este o tendinţă care nu ţine de România, e un lucru care se întâmplă în Europa şi nu numai. E limpede ca după mai bine de doi ani de pandemie să vrei să găseşti calea de mijloc: să nu mai ai restricţii, să te întorci la o viaţă normală, dar o altfel de normalitate, postpandemie. Asta nu înseamnă că nu poţi să fii prudent. Nu trebuie să fie semnul egalităţii între măsuri şi prudenţă. Poţi să fii prudent şi să-ţi iei nişte măsuri care să reducă îmbolnăvirea, fie că e vorba de noul coronavirus, de gripă sau de o simplă viroză. Cred că ar trebui să ne protejăm oricum”.

„E important ce învăţăm de-acum încolo” 

Cât priveşte felul în care ne-am descurcat în aceşti ani cu gestionarea pandemiei, mai spune dr. Marinescu, nu există vreo ţară care să fie luată drept model de succes: „Unii s-au descurcat mai bine în anumite privinţe, alţii, în altele. Este important însă ce învăţăm de-acum încolo. De exemplu, că ar trebui să avem o viteză de reacţie mai mare nu numai în situaţie de pandemie, ci şi de epidemie. Al doilea lucru: ar trebui să înţelegem că infecţiile, în general – fie că sunt virale, fie că sunt bacteriene –, pot să ne pună viaţa în pericol şi, în al treilea rând, ar trebui să fim atenţi la încadrarea la persoane care nu sunt vulnerabile. Avem tendinţa să spunem că noi nu avem probleme de sănătate, că noi sigur vom face o formă uşoară. Dar eu aş încerca să fiu mai prudent cu aceste lucruri pentru că s-a demonstrat clar că şi o persoană de vârstă medie care, în teorie, nu are boli, în fapt, poate fi vulnerabilă şi poate ajunge în Terapie Intensivă cu forme severe. Aş fi mult mai prudent cu abordarea de-acum încolo şi aş şti că orice este posibil”, conchide dr. Adrian Marinescu. 

Valul Delta, cele mai multe decese 

Cercetătorul Octavian Jurma reconstruieşte pe pagina sa de socializare tabloul anilor de pandemie din perspectiva deceselor şi valurilor, analiza datelor conturând un tablou mai degrabă sumbru. Acesta subliniază că anul 2021 se evidenţiază oficial cu numărul cel mai mare de decese înregistrate – – aproape 39.000, din care circa 24.000 în valul Delta (din august şi până în decembrie 2021). „Ce am învăţat în cei doi ani de pandemie? Din păcate, răspunsul este mai terifiant decât numărul de decese: că orice număr de decese poate fi justificat politic prin negarea responsabilităţii şi sprijinirea discursului negaţionist. Trebuie să înţelegem că 80% din vieţile pierdute începând cu valul 5-Delta puteau fi salvate prin simpla vaccinare a 80% din populaţia eligibilă. Asta înseamnă că doar în valul 5-Delta am fi salvat oficial 15.000 de vieţi cu ajutorul unei simple politici mai ferme de vaccinare (certificat verde + condiţionarea relaxărilor). Dacă includem şi vieţile pierdute fără confirmare, în realitate, am fi salvat probabil peste 30.000 de vieţi, până acum. La fel ca după mineriada din 1990, vom plăti mulţi ani preţul pentru cruciada împotriva medicinei şi a ştiinţei din această perioadă, iar pandemia e încă departe de se fi încheiat. Să sperăm însă că valul următor va fi unul de final de pandemie, mult mai blând şi mai uşor de traversat şi că pandemia se va termina cu adevărat la finalul acestui an”, conchide Octavian Jurma. 

2.733.484 de cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost raportate în România, până acum.