Câte substanţe toxice conţine un fum de ţigară. Pentru 80% din bolnavii de cancer de plămâni boala este fatală

În ciuda măsurilor luate de autorităţi pentru limitarea fumatului, românii sunt în continuare mari fani ai ţigărilor. O arată cifrele publicate recent de Institutul Naţional de Statistică, potrivit cărora una din şapte persoane care fumează două pachete pe zi face cancer pulmonar, boală fatală în 80% din cazuri.

Una din şapte persoane care fumează mai mult de două pachete de ţigări pe zi face cancer pulmonar. Asta arată cele mai recente statistici date publicităţii de Institutul Naţional de Statistică. Problema cu această patologie, care începe să-i afecteze inclusiv pe copiii şi adolescenţii români, fumători de la vârste din ce în ce mai fragede, este că ea face ravagii şi la nivel european.

Medicii susţin că şansele pacienţilor de a supravieţi scad considerabil deoarece cancerul pulmonar este o boală silenţioasă, iar bolnavii ajung la doctor doar atunci când apar simptomele şi sunt într-un stadiu avansat. Este momentul în care nici chirurgia nu-i mai poate salva. Cât priveşte transplantul, acesta iese din discuţie, ba este chiar contraindicat pentru aceşti pacienţi. În aceste condiţii rămân medicamentele, dar de ceva vreme nici acestea nu se mai găsesc în farmacii.

„Cancerul face ravagii printre pacienţii români. Mai mult de trei sferturi dintre cei diagnosticaţi pierd lupta cu boala. Iar mai nou, este blocat şi accesul bolnavilor la tratament, din cauză că nu au fost negociate contractele cost-volum de către Ministerul Sănătăţii. Dar mai sunt alte trei medicamente care lipsesc. Statul nu ne ajută deloc”, a declarat Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), adăugând că 80% din bolnavii de cancer pulmonar sunt fumători.

Cancer de plămân la copiii de cinci ani

Depistarea acestor pacienţi este foarte greoaie, susţine medicul de familie Cătălina Panaitescu, coordonatorul grupului Respiro. Specialista susţine că nici după 10 ani de la renunţarea la fumat, şansele unui fost fumător de a nu face boala sunt destul de mici. „Tusea, durerea în piept, expectoraţia cu sânge, scăderea bruscă în greutate sunt câteva dintre simptomele care ar trebui să îl conducă pe pacient la medicul de familie”, a explicat Panaitescu.

Aproximativ trei sferturi din cei care ajung să treacă pragul medicului de familie şi ajung, ulterior, la un pneumolog, nu au simptome marcante, susţine şi pneumologul Roxana Nemeş de la Institutul de Pneumologie Marius Nasta din Capitală. „Cei mai mulţi dintre fumători pun tusea pe seama consumului de ţigări şi preferă să nu facă analize”, atrag atenţia specialiştii care susţin că circa 15% din cei care sunt operaţi ajung să supravieţuiască.

7.000 de substanţe toxice în fumul de ţigară

„Se poate face cancer pulmonar în plină sănătate”, explică Nemeş, adăugând că a ajuns să vadă inclusiv cazuri de cancer pulmonar la copii şi adolescenţi, în condiţiile în care sunt situaţii în care aceştia se apucă de fumat de la vârste foarte fragede.

Estimările oncologilor implicaţi în lupta cu cancerul pulmonar sunt şi mai sumbre. Dacă în anul 2012 erau 8.790 de decese cauzate de această patologie, iar  în 2015 au fost peste 10.000 de decese, numărul celor care vor muri din cauza cancerului pulmonar se va dubla în 2030, câtă vreme nu se vor lua măsuri preventive şi nu se va încuraja renunţarea la fumat, principalul factor de risc. „În fumul de ţigară sunt peste 7.000 de substanţe toxice care pot transforma o celulă normală într-una canceroasă”, explică medicul Cornelia Niţipir, şefa secţiei de Oncologie de la Spitalul Elias din Capitală.

Transplantul, contraindicat la pacienţii cu cancer

Transplantul de plămâni este contraindicat bolnavilor de cancer pulmonar, susţine profesorul Ioan Cordoş, şeful secţiei de Chirurgie Toracică de la Institutul de Pneumologie Marius Nasta din Capitală. „Sunt câteva situaţii foarte clare în care se poate face transplant, dar cancerul nu este una dintre ele”, arată chirurgul.

Acesta susţine că în doi ani se va putea face transplant de plămâni şi în România şi că au existat discuţii avansate cu Ministerul Sănătăţii pentru înfiinţarea unor centre în care să fie urmăriţi pacienţii care au trecut printr-o astfel de intervenţie.