Când începe relaxarea în România şi care va fi prima măsură ridicată

0
0
Alexandru Rafila FOTO Inquam Photos / George Călin
Alexandru Rafila FOTO Inquam Photos / George Călin

Deşi susţine că va exista un nou val pandemic, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat ieri că în curând va începe procesul de ridicare a restricţiilor anti-COVID, urmând ca în primă fază să renunţăm la masca medicinală în exterior. Experţii în sănătate atrag însă atenţia că pericolul nu a trecut încă subliniind că nu ridicarea restricţiilor ar trebui să fie prioritatea autorităţilor

Măsurile de relaxare vor fi luate treptat, prima fiind renunţarea la mască în exterior. Acesta este anunţul făcut ieri de ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, care a preconizat că va mai exista un nou val pandemic, dar nu crede că acesta va pune probleme sistemului de sănătate şi consideră nu va mai afecta viaţa economică şi socială. 

„Totdeauna trebuie să pui în balanţă, aşa cum punem la infecţia gripală, posibilitatea apariţiei unei epidemii sau a unui nou val pandemic dacă discutăm despre această tulpină. Pe măsură ce va trece timpul, cred că vom putea să vă dăm mai multe detalii din două puncte de vedere, să vedem ce se va întâmpla în ceea ce priveşte emergenţa tulpinilor nou apărute, adică apar tulpini noi permanent, dar ele nu au putere, adică nu reuşesc să aibă o transmisibilitate care să pună probleme. Deocamdată nu ştim, tulpini noi vor apărea, nu ştim dacă vor fi tulpini extrem de transmisibile, să vedem dacă tulpinile care apar sunt neutralizate de anticorpii pe care populaţia îi are în urma bolii sau îmbolnăvirii, sau în urma vaccinării, şi atunci sigur că putem pune pe hârtie un astfel de scenariu”, a declarat ministrul Sănătăţii. El a afirmat că îşi doreşte ca Sărbătorile de Paşte să fie fără restricţii. 

„În continuare trebuie să vedem un timp cum funcţionează măsurile. Vă dau un exemplu. Dacă se scoate masca în exterior, să vedem dacă acest lucru are impact asupra creşterii numărului de cazuri sau nu are. Nu are impact, atunci mergem la pasul următor. Dacă scoţi toate măsurile într-o singură etapă, există un risc de rebound, reîntoarcere şi nu cred că vrea nimeni să se reîntoarcă, trebuie să facem lucrurile acestea echilibrat şi etapizat. Că o să fie două etape sau trei etape, asta nu am de unde să ştiu, eu sper să fie cât mai puţine etape şi lucrurile să se întâmple cât mai repede, dar cu echilibru şi cu profesionalism cred că putem să depăşim împreună aceste săptămâni de nerăbdare, care sunt justificate. Şi eu îmi doresc să putem să avem Sărbătorile de Paşte fără restricţii în România”, a transmis Alexandru Rafila. El a menţionat că un indicator important pentru luarea măsurilor de relaxare este numărul persoanelor internate la ATI, acest procent trebuie să ajungă sub 50%. În prezent, sunt 1.800 de paturi de Terapie Intensivă pentru bolnavii COVID, iar numărul celor internaţi trebuie să scadă sub 900.

Medic: Nu ridicarea restricţiilor este prioritatea  

Chirurgul gălăţean Paul Ichim, de la Spitalul Judeţean Galaţi, susţine că nu ridicarea restricţiilor reprezintă prioritatea sanitară absolută a României, ci pregătirea sistemului medical pentru reluarea asistenţei normale către pacienţi. Medicul a analizat ultimii doi ani în care oamenii s-au luptat cu pandemia de COVID-19 şi a concluzionat că în sistemul sanitar nu s-a schimbat nimic. El consideră că pandemia a arătat întregii lumi că sistemul sanitar nu a fost pregătit pentru a gestiona eficient o pandemie aerogenă.

„Ei bine, au trecut doi ani, ce aţi constatat că s-a schimbat? Răspunsul este rapid şi facil: absolut nimic. Tot se povesteşte despre modernizarea şi extinderea spitalelor de infecţioase şi de pneumologie, de servicii de terapie intensivă prin ele. În timpul ăsta, spitalele judeţene de maximă competenţă, ce rezolvă sau ar trebui să rezolve urgenţele, sunt blocate, numărând externările terminale pe uşile din spate ale morgilor, care au ajuns la cifre deprimante. În concluzie, nu ce şi cum se ridică restricţiile reprezintă prioritatea absolută, ci pregătirea sistemului medical să facă faţă la stres epidemiologic şi să reia asistenţa normală a celorlalţi pacienţi. Hai să vedem cum ne-am gândit să gestionăm mai bine sistemul să facă faţă unei astfel de nenorociri neterminate încă şi cu potenţial recidivant. Trebuie să redăm şansa celorlalte categorii de pacienţi”, spune doctorul Paul Ichim.

„Oamenii vor fi nevoiţi să coabiteze cu virusul” 

În plus, medicul atrage atenţia asupra perioadei următoare în care oamenii vor fi nevoiţi să coabiteze cu virusul. „Toţi vorbesc despre modul în care se scot restricţiile, dar uită chiar esenţialul. Infecţionişti şi epidemiologi de renume discută despre faptul că va trebui să învăţăm să coabităm pe viitor cu această mizerie de virus. Probabil nu va mai avea aceeaşi răspândire, dar se vorbeşte, deja, despre alte tulpini. Pandemia asta a arătat întregii lumi că sistemul sanitar nu a fost pregătit pentru a gestiona rapid şi eficient o pandemie aerogenă. La noi în ţară, ce să mai vorbim, am fost prinşi fără nădragi complet, nu cu ei în vine. Mortalitatea colaterală determinată de bulversarea sistemului a fost înfiorătoare”, explică chirurgul.

Pe lângă faptul că ne-a prins nepregătiţi, la fel ca peste tot în lume, am continuat să luăm decizii total aiurea şi incomplete. În timpul ăsta, sistemul sanitar nu prea a fost calibrat pentru valurile ce se succed interminabil. Paul Ichim  medic

Dr. Paul Ichim a atras atenţia că se confruntă cu tot mai multe cazuri disperate, ajungând să facă „o chirurgie a disperării” deoarece neîncrederea în sistemul medical este tot mai mare. În aceste condiţii, apar afecţiuni tot mai grave, care pun în pericol vieţile pacienţilor. „Atmosfera generalizată de neîncredere şi de comentare a actului medical a ajuns la cote neimaginabile. Lumea, de neîncredere, frică sau nu mai ştiu ce motiv, stă acasă şi vine sau este adusă la spital, în situaţii biologice de neimaginat, de te întrebi cum de mai sunt în viaţă. Pur şi simplu, am ajuns să facem o chirurgie a disperării”, avertizează medicul.

Chirurgul susţine că pandemia a bulversat complet sistemul medical şi societatea în general. La toate acestea s-au adăugat, spune el, şi deciziile eronate ale autorităţilor. „Pe lângă faptul că ne-a prins nepregătiţi, la fel ca peste tot în lume, am continuat să luăm decizii total aiurea şi incomplete. În timpul ăsta, sistemul sanitar nu prea a fost calibrat pentru valurile ce se succed interminabil”, concluzionează dr. Ichim. Cornelia Mazilu

Pericolul COVID-19 nu a trecut 

Medicul Oana Obretin-Popescu, şefa secţiei Boli Infecţioase din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Slatina, susţine că spitalele se aşteaptă la încă două-trei săptămâni grele, pacienţii cu alte boli grave, care contractează şi COVID-19, fiind cei care vor ajunge cu precădere la Terapie Intensivă. „Avem şapte-opt cazuri foarte grave, dar nu ca în valul Delta. Ne-am învăţat cu boala, dar încă trebuie avută grijă, ştim încă puţine despre COVID-19 şi încă mai avem de învăţat. Nu o să fie ultimul val şi va trebui să învăţăm să trăim cu el. Spun asta pentru că mai avem şi alte patologii, mai avem şi alte boli infecţioase, iar aceşti pacienţi suferă. Pentru că-i pasăm, îi vedem prin policlinică, şi pe ei trebuie să-i internăm şi să-i tratăm aşa cum trebuie“, spune dr. Oana Obretin-Popescu.

Potrivit acesteia, diferenţa majoră faţă de valul precedent este numărul incomparabil mai mic de cazuri grave. Comportamentul pacienţilor, în ciuda faptului că s-a mărit constant numărul de centre de testare, a rămas însă acelaşi. Aceştia iau cu asalt serviciul de Urgenţe, ocolind cabinetul medicului de familie şi aglomerând inutil spitalele. „Vedem în gardă undeva la peste 70 de prezentări. N-a prea scăzut adresabilitatea, numai în UPU şi în secţie sunt ceva mai puţini. Dar ce internăm, internăm din UPU Majore. Avem foarte multe cazuri care pot rămâne la medicii de familie. Ne mănâncă nouă din timp şi nu putem să ne ocupăm aşa cum ar trebui de pacienţii în stare foarte gravă. Se prezintă în UPU, pur şi simplu, pentru că au o tuse şi nu le mai trece oboseala“, a mai spus medicul. Pacienţii, întrebaţi de ce nu se adresează medicului de familie, spun cel mai des că tocmai de acesta sunt trimişi, „să-i vadă un specialist“, chiar înainte de a se confirma infecţia cu SARS-CoV-2. Circuitul corect pentru cazurile uşoare ar fi mai întâi confirmarea infectării, înregistrarea în Corona Forms, urmată de prezentarea într-un centru de evaluare şi tratament antiviral, unde investigaţiile şi tratamentul cu antivirale sunt gratuite. 

Mai multe - Societate

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite