Cancerul mamar face ravagii printre românce
0La fiecare 14 secunde, o româncă este diagnosticată cu cancer de sân, avertizează medicii. Cu toate acestea, pacientele sunt nevoite să plătească investigațiile, care sunt extrem de scumpe. În țările civilizate, aceste analize sunt gratuite tocmai pentru a descoperi din timp boala.
Cancerul la sân se află pe primul loc între cauzele de deces prin cancer la femeile din România, arată o cercetare realizată de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC).
Potrivit studiului, circa 9.000 de românce află anual că suferă de această boală, iar mai mult de o treime dintre ele pierd lupta cu boala. 73,4% dintre româncele cu cancer de sân sunt diagnosticate în stadiile 2 și 3 ale bolii, 4,4% sunt diagnosticate în stadiul 4 și doar 3,5% în stadiul 0, respectiv 18,6% în stadiul 1, mai arată studiul. „La fiecare 14 secunde, o femeie este diagnosticată cu cancer mamar. Mai mult, una din opt femei dezvoltă de-a lungul vieţii un cancer mamar”, atrage atenția Diana Manolescu, medic primar radiologie şi imagistică medicală la Spitalul „Victor Babeş“ din Timişoara.
Pacientele, nevoite să plătească investigațiile
Potrivit studiului citat, 40% dintre persoane au fost nevoite să plătească investigaţiile necesare pentru depistarea cancerului mamar.
„Pentru a avea un diagnostic de certitudine, aproximativ 40% dintre persoanele cu cancer de sân au fost nevoite să plătească din buzunar investigaţiile imagistice necesare – mamografie, computer tomograf (CT), rezonanţă magnetică (RMN), în timp ce 30,7% au acoperit o parte din aceste investigaţii din fonduri personale şi doar 29,8% au beneficiat de investigaţii decontate 100%”, se precizează în studiu. Sumele suportate de acestea s-au încadrat între 500 şi 1000 de lei (35%), 1.000 şi 2.000 de lei (20,5%) sau au depăşit valoarea de 2.000 de lei (27,3%), în funcție de investigații și de orașul și clinica unde au fost făcute.
Revoltător este că în nouă județe din România, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) nu a decontat nicio mamografie în anul 2022, arată o investigație a PressOne.
Potrivit datelor, mai puțin de 100.000 de mamografii au fost decontate anul trecut. Județele unde femeile nu pot face investigații gratuite sunt: Bistrița-Năsăud, Botoșani, Călărași, Giurgiu, Ialomița, Suceava, Teleorman, Vâlcea și Vrancea. Pe listă ar putea intra și Covasna, deoarece anul trecut a fost decontată doar o mamografie.
Explicațiile pentru lipsa acestor investigații sunt multiple, câteva exemple fiind: lipsa aparaturii sau a personalului care știe să-l folosească sau alegerea spitalelor de a face investigația doar contra cost în cazul pacienților neinternați.
„Toate spitalele județene trebuie să aibă un mamograf și un ecograf care să aibă sondă de sân, personal instruit în asta, o parte de comunicare prin care să îndrume femeile să facă controale și programe de screening, așa cum sunt în alte țări”, spune Adina Păun, moașă la Centrul FILIA.
Lipsa medicilor de familie
O altă problemă o reprezintă lipsa medicilor de familie, în special în comunitățile vulnerabile ale țării: „În România avem 424 de localităţi fără medic de familie şi peste 1.000 de localităţi – 1.098 – cu necesar neacoperit de medici de familie. Noi considerăm un deficit de medici de familie undeva de 2.200. Acum zece ani aveam aproximativ 12.000 de medici de familie în relaţie contractuală cu Casa, acum avem sub 10.000”, spunea anul trecut Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România.
La această situație ar putea exista o soluție, deoarece moașele ar putea acoperi golurile din sistem, doar că nu există norme specifice de implementare a profesiei, astfel că acestea rămân cumva în afara sistemului de sănătate. Adina Păun spune că moașele sunt specializate în sănătate reproductivă și că ar putea face atât partea de educație, cât pot ajuta și la alăptare „care ajută la scăderea riscului de a avea cancer de sân”.
„Din păcate, există o zonă gri în lege în care scrie că pot ajuta cu alăptarea o mamă, dar când să fac asta, unde să fac asta sau cu ce obstetrician, cu neonatolog sau pediatru să iau legătura, nu mi-a zis nimeni. Noi nu avem norme care să ghideze activitatea de moașă, noi putem lucra atât în ambulatoriu, cât și la spital sau într-un cabinet privat asociat cabinetelor medicilor de familie, de exemplu. Astfel, am putea ajuta cu alăptarea sau să facem chestionare pentru a vedea în ce situații se află femeile. Dar acum e nimic. Directorii de spital preferă să nu angajeze moașe, ceea ce e de înțeles, de altfel, pentru că nu știu ce să facă cu ele. Sunt și mai scumpe decât asistentele, au și un statut procedural destul de incert, așa că mai bine nu ne complicăm”, precizează specialista.
Programe-pilot
Soluția care poate reduce numărul de vieți pierdute în lupta cu aceste boli, implementată cu succes în alte țări europene, este screeningul (procesul prin care se identifică patologii înainte ca acestea să devină simptomatice – n.r.), spun specialiștii.
Până acum, România a implementat doar programe-pilot, la nivel de regiuni, iar experții estimează că ar mai fi necesari încă cinci ani până când România ar avea infrastructura și resursa umană necesare astfel încât screeningul să fie accesibil peste tot.
La programul de screening, grupul-țintă este de aproximativ 70.000 de femei cu vârsta cuprinsă între 50 şi 69 de ani (dintre care cel puțin 50% trebuie să provină din grupuri vulnerabile, așa cum sunt ele definite, inclusiv populație rurală). Proiectul-pilot de screening pentru cancerul de sân se implementează în patru regiuni ale țării: în regiunea de Nord-Est și Sud-Est, în coordonarea Institutului Oncologic din Iași, și în regiunea de Nord-Vest și Vest, în coordonarea Institutului Oncologic din Cluj-Napoca.
Cu toate că înțelege scopul acestor caravane, moașa de la Centrul FILIA spune că acestea sunt mai mult sau mai puțin eficiente. Ea crede că o parte din bani „ar trebui să se îndrepte spre a pune la punct rețele de servicii medicale, care să rămână în acele comunități. Dacă caravana ajunge acum în acele zone și mai vine peste zece ani, ei bine, în timpul ăsta se întâmplă multe”.
Se încarcă comentariile...
