Bombele COVID-19 de la instituţiile publice, incapabile să respecte măsurile de siguranţă

În vreme ce sistemul privat pare a se adapta şi creează condiţiile impuse de lege pentru reluarea activităţilor economice, e adevărat, şi sub ameninţarea sancţiunilor venite din partea autorităţilor, instituţiile statului par a rămâne imune şi incapabile să le ofere condiţii de siguranţă atât cetăţenilor, cât şi angajaţilor, după cum o dovedesc cozile imense formate la vămi, spitale, case de pensii şi alte instituţii publice

Dacă mediul privat, şi sub spectrul ameninţării cu sancţiuni severe, pare pregătit în a gestiona noile realităţi ale pandemiei COVID-19, dar şi să suporte costurile tuturor acestor măsuri de protecţie, multe instituţii ale statului s-au dovedit incapabile să implementeze aceste reguli, după cum au arătat cozile imense şi aglomerările formate la vămi, spitale, direcţii de permise şi caziere sau case de pensii. Astfel, dat fiind riscul apariţiei unor noi focare, prin prostul management şi prin lipsa unei reacţii, statul riscă să-şi submineze propriul efort făcut în gestionarea acestei crize epidemiologice.

Ce măsuri a luat mediul privat

Sub necesitatea reluării activităţilor economice, dar şi sub spectrul unor amenzi ce în cazul agenţilor economici pot ajunge până la 15.000 de lei, mediul privat a marşat în direcţia adaptării la actualul context epidemiologic şi a căutat să implementeze măsurile de siguranţă dispuse de către autorităţi la intrarea în starea de alertă. Spre exemplu, dacă ne uităm la clădirile de birouri, proprietarul Vox Technology Park din Timişoara a luat o multitudine de măsuri de prevenţie, în vederea întoarcerii chiriaşilor în clădirile de birouri. Compania a cumpărat 2 termoscanere, a instalat nebulizatoare, a montat carpete antiseptice, recipiente cu senzori pentru dezinfectanţi, iar fluxurile din interiorul clădirii, inclusiv în lifturi, au fost regândite. „Chiar dacă pot părea complicate în acest moment, trebuie să ne obişnuim cu toţii cu aceste măsuri, fără a deveni hiperprotectivi. Sunt cele mai bune măsuri pe care le putem lua pentru siguranţa angajaţilor, dar inclusiv a noastră, cu toţii având birourile în acelaşi spaţiu”, a explicat Virgil Tornoreanu, managing partner Vox Property Group. Iar costurile unor asemenea măsuri nu sunt deloc de neglijat, dacă ne gândim doar la dezinfecţia periodică. „Preţul pentru dezinfecţia prin nebulizare este de circa 0,5 lei/mp fără TVA, pentru suprafeţe mari, acţiune care trebuie realizată cel puţin la 2 săptămâni - ideal ar fi o dată pe săptămână“, a declarat Andrei Ianculescu, Head of Project Management Cushman & Wakefield Echinox.

Gigantul Ford a venit de asemenea cu o serie de măsuri pentru a relua activitatea la fabrica din Craiova. Pentru a putea intra în fabrică, angajaţii sunt nevoiţi să completeze zilnic un formular online de autoevaluare a sănătăţii. La fiecare poartă de acces au fost instalate dispozitive de scanare a temperaturii, angajaţii fiind obligaţi încă din data de 4 mai să poarte mască şi păstreze o distanţă de cel puţin 2 metri faţă de cei din jur. În plus, compania a oferit tuturor angajaţilor echipamente de protecţie personală la locurile lor de muncă. Acestea includ măşti pentru faţă, un termometru reutilizabil şi alte obiecte de igienă. În ce priveşte transportul către şi de la Ford, compania a cerut transportatorilor interni şi externi să asigure suficiente autobuze/ tramvaie pentru transportul public, cât şi curse speciale suplimentare, deoarece este recomandat ca gradul de ocupare a mijlocului de transport să fie sub 50%. În cazul transportului personal, compania a recomandat deplasarea a cel mult 2 persoane într-o maşină: şoferul şi o persoană pe bancheta din spate, în partea opusă şoferului.

Poate niciun sector nu este mai sensibil în acest context epidemiologic decât industria alimentară. Aici, pe de o parte, marilor magazine le-a fost uşor să implementeze măsurile de siguranţă, în contextul în care multe dintre acestea au fost puse în practică încă din starea de urgenţă, însă costurile nu pot fi neglijate. „Măsurile luate în general sunt substanţe de dezinfecţie în magazine, scanarea clienţilor la intrare şi interzicerea intrării fără mască, s-a renunţat în mare parte la limitarea numărului de persoane care intră în magazine. Dincolo de asta, magazinele nu pot asigura respectarea măsurilor de distanţare socială, ar însemna să existe agenţi care să aibă misiunea să sesizeze acest lucru. Sunt şi persoane inconştiente, care ţin măştile după o ureche până intră în magazin, nu suntem încă educaţi în purtarea corectă a acestor măşti şi în a-i respecta pe cei de lângă noi, iar această educaţie se face doar prin implementarea strictă a regulilor, în speţă amenzi dure. Pe de altă parte, toate aceste măsuri pentru agenţii economici înseamnă costuri uriaşe, inclusiv substanţele de dezinsecţie la un retailer, unde intră multă lume la cumpărături, dar ne putem gândi ce înseamnă acest lucru pentru terase, restaurante – agenţi economici care deja au acumulat pierderi uriaşe în aceste săptămâni. Toate aceste costuri se vor vedea în câteva luni în preţurile serviciilor. Este nefiresc să vedem cum doar aceşti agenţi economici iau aceste măsuri, iar instituţiile statului, unde am văzut genul de aglomeraţii din ultimele zile, nu reuşesc să facă faţă. Asta în contextul în care, fără a supăra pe nimeni, oamenii din industria alimentară, au vrut, nu au vrut, le-a fost frică, nu le-a fost, au făcut naveta, au venit zilnic la serviciu pe perioada stării de urgenţă, timp în care mulţi funcţionari publici şi-au împărţit zilele sau nu prea au fost obligaţi să vină”, a declarat Dragoş Frumosu, preşedintele sindicatelor din industria alimentară.

Pentru privat, există o presiune mult mai mare de adaptare. Instituţiile statului sunt oarecum mai conservatoare, schimbarea e mult mai lentă, normele de funcţionare îngreunează evoluţia lor. Rămâne paradoxal că statul impune reguli, dar tot lui îi este mult mai greu să le respecte. Adi Zăbavă, analist politic

Instituţiile statului, incapabile să răspundă necesităţilor cetăţenilor

Precum recentul episod de la Artic-Găeşti, unde 66 de angajaţi au fost depistaţi pozitiv după ce conducerea companiei a decis să-şi testeze angajaţii, riscul izbucnirii unor focare de infecţie odată cu reluarea activităţilor este deosebit de mare. Acest risc este însă la fel de prezent şi pentru instituţiile publice, şi poate nicăieri nu este la fel de mare precum în spitale şi alte instituţii sanitare, unde în ultimele zile au existat aglomeraţii şi cozi imense după ce au început să reprimească pacienţi fără urgenţe. Aşa cum s-a observat miercuri, când la Institutul Oncologic din Bucureşti s-a format o coadă imensă la intrare, în aceste cazuri vorbim practic de cei mai vulnerabili pacienţi în faţa infecţiei cu COVID-19. „După atâtea luni în care pacienţii nu au avut acces, s-au strâns foarte multe cazuri şi se ştia că aceşti oameni vor veni în masă la spitale. Noi le-am atras atenţia asupra acestui fapt. Însă nu au fost create structuri de contact, de comunicare cu pacienţii, un sistem de programări prin care să fie evitate aceste aglomeraţii. Direcţiile de Sănătate Publică s-au dovedit a fi nefuncţionale şi lipsite de competenţă pentru că nu au transmis directorilor de spitale noi reguli de aplicare, dar este şi vina Ministerului Sănătăţii şi a Guvernului, pentru că aceste lucruri nu se fac peste noapte. Pur şi simplu, nu au venit cu niciun fel de reglementare pregătitoare”, spuneVasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor. Este o neglijenţă totală să nu fii pregătit să primeşti pacienţi în siguranţă în contextul în care era clar că vor veni şi că vor fi mulţi, susţine şi Radu Gănescu, preşedintele Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România.

„Fără o intervenţie din partea ministerului, s-ar putea să ne trezim cu noi cazuri tocmai la pacienţii cronici. Riscul unor infecţii şi unor noi focare la spitale este cel mai ridicat şi vorbim de persoanele cele mai expuse în faţa acestui virus. Soluţiile trebuie găsite pentru că un bolnav cronic, oricât încercăm să ne ferim, un bolnav cronic trebuie să ajungă la spital, să beneficieze de anumite testări şi monitorizări din partea medicului. Fără soluţii eficiente ne aşteaptă cel mai negru scenariu”, a completat Radu Gănescu.

Proasta organizare nu a fost evidentă însă doar la unele instituţii sanitare, aceleaşi cozi şi aglomeraţii au putut fi văzute la direcţiile de permise, la cele pentru eliberarea cazierelor. Însă nicăieri nu a fost mai evidentă lipsa oricăror măsuri de siguranţă în faţa riscurilor evidente decât la punctele de trecere a frontierei, unde agenţii de poliţie au ajuns să lucreze la mese de lemn scoase în faţa ghişeelor pentru a putea face faţă afluxului de oameni.

Instituţiile statului au fost însă ameninţate că vor fi sancţionate

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, şi şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, au avertizat în aceste zile că instituţiile, chiar şi cele publice, sau conducătorii lor pot fi amendaţi dacă nu pun în practică recomandările autorităţilor pentru a proteja oamenii de infecţia cu noul coronavirus. „Instituţiile sau conducătorii instituţiilor care nu respectă regulile pot fi amendaţi, însă sper să nu ajungem acolo, dar dacă autorităţile sunt forţate să ajungă la faza cu amenzile, se vor da amenzi”, a declarat Raed Arafat. „Agenţii economici, autorităţile locale sunt cei care trebuie să respecte nişte reguli şi să respecte ce-am dat noi: am dat pentru fiecare în parte reguli de desfăşurare şi funcţionare a activităţilor care s-au reluat. Omul de rând vine să-şi plătească o datorie. Cel care îl primeşte trebuie să îşi asume aceste reguli pe care noi le-am elaborat şi să le respecte”, a spus şi ministrul Sănătăţii.

Sociologii susţin însă că aceste măsuri au venit din timp pentru ca instituţiile să pregătească implementarea lor, dar că nimeni nu a luat măsuri. În acest context, ameninţarea cu amenzile între instituţiile statului poate fi considerată una ipocrită, atâta timp cât ele sunt plătite tot de către contribuabili, este de părere şi sociologul Vladimir Ionaş. „Sunt foarte ipocrite ameninţările unor instituţii ale statului către alte instituţii ale statului legate de amenzi, pentru că ele sunt plătite tot de către contribuabili din bugetele instituţiilor. Vedem că în toată această perioadă nu s-a reuşit, de exemplu, o minimă digitalizare a relaţiei cu cetăţeanul ca acesta să nu mai stea întotdeauna la cozi să-şi plătească dările. Putem să tragem concluzia că nici funcţionarii din aceste instituţii nu au ştiut ce se va schimba, pentru că dacă decidenţii nu au anunţat din timp care sunt măsurile din starea de alertă, ca şi cetăţenii, şi funcţionarii publici au stat în expectativă, să vadă ce se întâmplă. Ne-am obişnuit cu ideea că lucrurile merg şi aşa, ştiu că nu prea are ce să li se întâmple, amenzile nu le plătesc din buzunar şefii acestor instituţii. Prin această proastă organizare, statul riscă să-şi saboteze singur toate eforturile făcute în controlul acestei pandemii. În momentul în care oamenii vin şi stau la cozi interminabile, nu înţeleg cu ce e mai rău dacă ar merge la biserică la o slujbă în interior, sau într-un mall”, a declarat acesta.