Blocul Naţional Sindical respinge ferm orice tentativă de creştere a poverii fiscale pe veniturile salariaţilor, pentru a putea fi majorate pensiile cu 40%

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Plic bani bancnote FOTO Shutterstock

Blocul Naţional Sindical (BNS) anunţă că a luat act de soluţiile propuse de organizaţiile de pensionari din România pentru a creşte veniturile bugetului asigurărilor sociale astfel încât să fie posibilă majorarea pensiilor cu 40%, începând din septembrie 2020.

Sindicaliştii resping soluţiile pensionarilor şi consideră că „în forma actuală de finanţare a sistemului public de pensii, salariaţii nu pot singuri să susţină o creştere a pensiilor atât de generoasă, într-un singur an“.

„Am atras atenţia, atât în 2017 (când puterea politică de la vremea respectivă a adoptat actul normativ prin care întreaga sarcină a finanţării sistemului de pensii a fost transferată salariatului), cât şi în 2019 (atunci când a fost adoptată noua lege a pensiilor), asupra faptului că aceste măsuri hazardate şi insuficient fundamentate nu fac decât să stârnească o categorie socială împotriva unei alte categorii sociale.  Cele 2 decizii politice luate în 2017 şi 2019 ne-au adus azi în situaţia în care creşterea veniturilor din pensii se propune a fi realizată prin diminuarea veniturilor nete ale salariaţilor. Am spus încă de atunci că se va intampla acest lucru, însă nu am vazut nicio reacţie a organizaţiilor pensionarilor atunci când salariaţii au devenit singurii contribuabuli la sistemul public de pensii“, a transmis, marţi, BNS.

Sindicaliştii susţin că pensionarii au fost singurele structuri ale societăţii civile implicate în elaborarea unei legi care a fost promovată şi adoptată fără evaluarea impactului bugetar.

„Am atras atunci atenţia că un salt al pensiilor atât de mare, într-un singur an, este nesustenabil, în mod intenţionat o astfel de creştere a fost plasată într-un an electoral. Înţelegem necesitatea creşterii pensiilor, susţinem o astfel de măsura, însă abordarea trebuie să fie una sustenabilă şi suportată în mod echitabil la nivelul întregii societăţi. Nevoia de resurse pentru creşterea pensiilor nu se rezumă la nivelul unui singur an, o dată crescute pensiile acestea au nevoie de finanţare suficientă şi în anii ulteriori. Soluţii pompieristice care să «cârpească» pe termen scurt o situaţie problematică pe termen lung nu sunt funcţionale în acest caz, în special în contextul în care populaţia României îmbătrâneşte, iar populaţia tânără alege tot mai des să migreze în afara ţării, crescând astfel povara susţinerii sistemului de securitate sociale pentru salariaţii rămaşi în piata muncii naţională“, au mai transmis sindicaliştii.

Potrivit acestora, „pandemia a arătat cât de vulnerabile pot fi unele categorii sociale în situaţii de risc neacoperite de sistemul de securitate socială“, respectiv lucrători aflaţi în altă formă de ocupare decât cea de angajat sau sezonierii.

„Situaţia în care accesul la anumite prestaţii se face în mod discriminatoriu, pentru unii condiţionat de plata unei contribuţii iar pentru alţii prin efectul legii trebuie să înceteze. În forma actuală de finanţare a sistemului public de pensii salariaţii nu pot singuri să susţină o creştere a pensiilor atât de generoasă, într-un singur an.  Din punctul nostru de vedere soluţiile propuse de organizaţiile pensionarilor nu pot susţine pe termen lung o creştere a pensiilor cu 40% în acest an“, au mai rpecizat sindicaliştii.

Aceştia explică motivele pentru care siluţiile propuse nu sunt viabile:

- Reintroducerea plăţii contribuţiilor sociale pentru contractele part-time la nivelul salariului minim nu rezolvă nici pe departe problema. În 2018 când s-a aplicat această măsură bugetul asigurărilor sociale a închis anul cu un excedent de doar 240,5 milioane lei (cu o subvenţie asigurată de la bugetul de stat de 4,7 mld lei), mult prea puţin pentru a susţine măsura de creştere a pensiilor cu 40%, mai ales că ulterior anului 2018 pensiile au mai crescut o data în 2019. Măsura propusă de organizaţiile pensionarilor înseamnă în fapt o suprataxare a contractelor de muncă part-time, plecând de la premisa că toţi cei ce lucrează în baza unui astfel de contract sunt în fapt infractori ce fraudează sistemul fiscal.

- Creşterea subvenţiei alocată de la bugetul de stat pentru a acoperi deficitul bugetului de asigurări sociale este o soluţie deja utilizată în mod excesiv. La 30.06.2020 subvenţia transferată de la bugetul de stat la bugetul de asigurări sociale a fost de 9,5 mld lei, însemnând 0,87% din PIB şi respectiv 22,6% din totalul veniturilor bugetului asigurărilor sociale. Pentru a asigura resursele necesare creşterii pensiilor cu 40% subvenţia acordată ar trebui să crească în 2021 la aprox 2% din PIB, adică aprox 6% din veniturile întregului buget public consolidat estimat pentru anul 2021, urmând ca cel puţin acelaşi nivel de subvenţie să fie alocat pe termen lung.

- În ceea ce priveşte propunerea de prorogare a aplicării legii 411/2004 pentru anii 2020 şi 2021 (transferul contribuţiilor la pilonul II de pensii) această măsură nu ajută sistemul public de pensii decât pe termen scurt, în plus este de natură să afecteze interesele salariaţilor ce contribuie la aceste fonduri, timp de doi an conturile personale nu vor fi alimentate, ca urmare costurile de administrare vor afecta direct resursele existente în conturile participanţilor la pilonul II. În concluzie: pensii mai mici pentru beneficiarii pilonului II.

- Suplimentarea resurselor bugetului asigurărilor sociale cu 5 mld lei, prin reducerea muncii la negru considerăm că este o utopie cel puţin pentru următorii ani. Pentru a obţine 5 mld la bugetul asigurărilor sociale ar însemna ieşirea din zona informală a aprox 300 mii de locuri de muncă, cu un salariu egal cu salariul mediu brut pe economie, sau aprox 600 mii de locuri de muncă plătite cu salariul minim.

„Din punctul nostru de vedere ar trebui ca reprezentanţii tuturor părţilor implicate să găsească o cale de dialog, astfel încât să se identifice soluţii pentru un grafic rezonabil de creştere a pensiilor, fără însă ca această creştere să se translateze direct într-o reducere a veniturilor nete ale salariaţilor. Este important ca acest demers să fie de această dată unul transparent, bazat pe evaluări judicioase şi totodată construit plecând de la principiul unei asumări in comun a costurilor de finanţare a sistemului de securitate socială. Având în vedere cele de mai sus, BNS respinge ferm orice intenţie de creştere a poverii fiscale asupra veniturilor din muncă obţinute de salariaţi“, au mai transmis sindicaliştii.

Executivul are în discuţie, ca variante de lucru, majorarea cu 15% a alocaţiilor pentru copii şi a punctului de pensie, de la 1 septembrie 2020, au declarat surse guvernamentale, pentru News.ro.

Potrivit Legii pensiilor aflată în vigoare, pensiile ar trebui să crească cu 40% de la 1 septembrie 2020.

Societate



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite