Bistriţa: Portret/ Anca Corciu este foarte mândră că este româncă

La doar 31 de ani este cercetător în cardiologie la Consiliul Naţional al Cercetării din Pisa, Italia, şi a ales să studieze medicină din dorinţa de a-i ajuta pe oamenii aflaţi în suferinţă

Anca este mândră că e româncă şi le spune italienilor de câte ori are ocazia că provine dintr-o familie simplă, însă cu foarte mult bun simţ. Anul trecut a fost invitată să ţină o alocuţiune în cadrul Congresului European de Cardiologie de la Lisabona. Şi-a început discursul, precizând că este româncă, povesteşte entuziasmată.

Deşi are un C.V. impresionant, Anca este o persoană modestă şi de o simplitate dezarmantă. Şi-a dorit foarte mult să urmeze facultatea de medicină, însă norocul nu i-a surâs din prima încercare. În ultimul an de facultate a reuşit să obţină o bursă Erasmus pentru a studia în Italia, la Milano.Aici a aflat că în Pisa există o şcoală de excelenţă ,,Scuola Sant'Anna”, unde poate face doctoratul şi a decis să se intereseze despre condiţiile de admitere. Aşa că a mers acolo şi a aflat că sunt locuri pentru cei din afara Uniunii Europene, dar că are nevoie de un profesor îndrumător, pentru a reuşi:” Aşa că m-am dus la Centrul Naţional de Cercetare din Pisa şi am cerut să vorbesc cu un profesor care m-ar putea ajuta. L-am găsit pe Eugenio Picano, care  mi-a oferit posibilitatea să fac un mini-proiect de cercetare pe  şi tot el m-a ajutat să scriu un proiect cu care am fost acceptată la doctorat. El a devenit tutorele meu de doctorat”.

Anca a absolvit doctoratul anul trecut cu „magna cum laude”, iar mai apoi a obţinut şi o bursă de cercetare la Centrul Naţional al Cercetării din Pisa, unde în prezent face ecocardiografie, ecografie vasculară şi ecocardiografie de stres. Le-a dedicat lucrarea de doctorat părinţilor ei: „ Părinţii mei sunt tare mândri de mine dar ei nu ştiu că şi eu sunt mândră de ei si le spun tuturor că am fost norocoasă să am părinţi simpli, dar cu bun simţ ca ei”, povesteşte Anca.

Încearcă să ajute românii de pretutindeni

Citeşte zilnic ziarele româneşti.  Îi plac poveştile românilor din Italia, prezentate în ziarele din România, îi dau putere să meargă mai departe.Citind ziarele  a aflat despre un cuplu de medici români din Torino care lucrează la o clinică de oncologie pentru copii. Le-a scris pentru a le semnala o problemă a unui copil din Bistriţa care suferă de o formă de anemie congenitală şi a primit un răspuns imediat . ,, Sper că  acest baiat care are nevoie de ajutor va ajunge în Torino să fie tratat.”


Profil:

Nascută : La 6 octombrie 1978 în Bistriţa
Studii :  Universitatea de Medicină şi Farmacie ,, Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, doctorat in Ştiinte Inovative şi Cercetare Bio-Medicală în Italia
Experienţa : Revizor de articole ştiinţifice, acreditată de Societatea Europeană de Ecocardiografie, cercetator în cardiologie
Familie : Căsătorită

Ce-i place : Lectura şi un ritual simplu al cafelei.,, Îmi place să-mi beau cu calm cafeaua dimineaţa, mă trezesc devreme şi cel puţin o jumătate de oră o dedic băutului cafelei şi cititul ziarelor româneşti on-line.”
Ce nu-i place
Detestă ipocrizia, ,, din păcate cei ipocriţi sunt cei care ajung departe” spune Anca.  Nu-i plac oamenii care nu sunt punctuali. ,,Mă deranjează că cei cu care trebuie să mă întâlnesc, colegii, prietenii întârzie. Aici în Italia aproape toţi întârzie.”

Întrebări şi răspusuri

Cum eşti văzută în Italia, ţinând cont de incidentele în care românii au fost protagonişti?

A.C.: Depinde cu cine am de-a face, cei cu care lucrez mă apreciază pentru ceea ce sunt, nu-i interesează aprtenenţa etnică. Mai sunt şi pacienţi care strâmbă din nas când aud că sunt româncă, dar n-au ce face. Mi s-a întâmplat totuşi o singura dată ca un pacient să refuze examinarea ecografică, doar  pentru că sunt româncă.

Te-ai gândit să te întorci în România?

A.C.: La început da, dar acum după ce m-am căsătorit nu cred că vom găsi loc de muncă în România pentru amândoi, mai ales că soţul meu este irlandez. Şi oricum şansele de reuşită acasă depind foarte mult de situaţia financiară, iar eu nu îmi permit să îmi deschid un cabinet.