Analiză Reforma administrativă, văzută din comunele mici: „Vine unul de la 40 de kilometri să scoată un certificat de deces?”

„Nu știm încă ce vor ei”, spune unul dintre primarii care așteaptă clarificări despre reforma administrativă. În timp ce Guvernul ia în calcul comasarea voluntară a localităților mici, edilii reclamă lipsa unor informații concrete și se îndoiesc că dispariția câtorva funcții va aduce economii importante la buget.

Topana este printre localitățile amenințate cu comasarea Foto: Site primariatopana.ro

Reforma administrativă, o temă recurentă în politica ultimilor ani, a revenit ca discuție în spațiul public. Sunt voci care cred că fix așa va și rămâne, o discuție. Alții iau subiectul în serios, doar că nu-și pot da cu părerea pe lucruri concrete, pentru că nu i-a întrebat nimeni nimic și nici de transmis nu li s-a transmis ceva pe vreo cale. Nici măcar reprezentanții Asociației Comunelor din România nu dețin mai multe date.

Ce se știe

Reforma administrativă din România este o temă pe care guvernul de-aba instalat a prevăzut-o în programul de guvernare. Ministerul Dezvoltării a înființat grupul central de lucru, iar la nivelul județelor trebuie constituite subgrupuri. În paralel, a apărut o propunere politică mai amplă, care include reorganizarea administrației centrale și comasarea unor agenții și companii de stat.

Programul de guvernare 2026–2028 propune două direcții principale pentru administrație: reorganizarea instituțiilor centrale și schimbări în modul în care funcționează administrațiile locale.

În timp ce la nivel central se are în vedere evaluarea ministerelor, agențiilor și structurilor subordonate, identificarea atribuțiilor care se suprapun și integrarea unor structuri cu funcții similare, la nivel local se vorbește de asocierea voluntară a comunelor și a altor unități administrativ-teritoriale pentru a folosi în comun anumite servicii, dar și posibilitatea comasării voluntare. „Impulsionarea” asocierilor sau fuzionărilor ar urma să se facă prin stimulente pentru investiții și garanția menținerii unor puncte locale de servicii.

Reducerile de personal nu s-ar mai face procentual, ci în funcție de volumul de activitate și de indicatori obiectivi.

În timp ce grupul de lucru central a fost deja constituit, la nivel local încă se așteaptă dispoziții în acest sens. Oficial, marți, 27 octombrie 2026, la Prefectura Olt, de exemplu, nu se emisese niciun ordin de înființare a vreunui astfel de grup de lucru.

Din subgrupurile județene vor face parte: președintele consiliului județean; prefectul județului; președintele filialei județene a Asociației Comunelor din România (ACoR). La lucrări pot fi însă invitați primari și specialiști.

Aceste structuri ar urma să inventarieze localitățile și să discute variante de asociere sau fuziune. În schimb nu e clar încă după ce criterii vor fi selectate localitățile și nu există nici un calendar detaliat pentru comasări. 

S-a amintit însă un prag: unități administrativ teritoriale cu 1.500 de locuitori, care ar putea să se comaseze voluntar, în programul de guvernare fiind menționate 429 de UAT-uri sub acest prag. Acestea, dacă aleg comasarea voluntară, ar putea avea prioritate la comasarea diverselor proiecte, ar putea beneficia de bonusuri, de facilități fiscale și de menținerea unor puncte locale de servicii.

Peste prevederile care deja se regăseau în programul de guvernare, președintele PSD Sorin Grindeanu a venit cu propunerea ca Guvernul să-și angajeze răspunderea în Parlament pentru două reforme: una administrativ-teritorială și una a administrației centrale. S-au avansat, cu această ocazie, și primele termene: primăvara lui 2027 ca termen pentru adoptarea reformelor și aplicarea comasării localităților începând din 2028.

„Noi trebuie să facem voluntar ceea ce vor ei, dar nu știm încă ce vor ei”

Președintele Filialei Olt a Asociației Comunelor din România (AcoR), primarul Ilie Chitez, a precizat, pentru „Adevărul”, că primarilor nu li s-a transmis nimic, nici pe căi oficiale și nici pe căi informale. „Doar ce a apărut prin presă, în rest nimic”, a fost prima reacție a primarului comunei Bobicești, o comunăă cu 3.000 de locuitori.

„Noi trebuie să facem voluntar ceea ce vor ei, dar nu știm încă ce vor ei”, a adăugat Chitez. Evident, primarii au început să se sune, să discute între ei, dar fără să aibă pe masă lucruri clare.

De exemplu, despre serviciile care pot fi efectuate în comun, o idee expusă în planul de reformă, au deja o opinie, au fost chiar și pași făcuți.

„Comasarea serviciilor se derula deja. La ora actuală, prin Asociația Comunelor, serviciul de audit public intern al comunelor se desfășoară printr-o cooperare. Unele județe au rezolvat și funcția de arhitect șef. Noi, județul Olt, suntem în căutare de arhitect pentru a face și acest serviciu prin cooperare pentru mai multe comune, pentru cele care vor dori. Deci dacă se referau doar la comasarea serviciilor în sensul acesta, sunt pași făcuți. Dacă se referă la rămânerea unor servicii acolo în comunele care se desființează prin unirea cu altele, probabil acolo va rămâne un birou, un oficiu al primăriei noi, care probabil va deservi populația, în sensul că va încasa impozite, va face acolo servicii pe care le-ar fi făcut și primăria. Ca cetățeanul din comuna X să nu se ducă în comuna Y pentru o adeverință. Mă gândesc. E doar ce mă pot eu gândi la ora actuală, având în vedere ce am văzut în presă. Nu o discuție cu cineva sau un act oficial de la cei care ar trebui să ne spună și nouă ce au de gând”, a completat Chitez.

Pentru serviciile și astăzi costisitoare pentru bugetele localităților, angajarea lor în comun de către mai multe primării ar fi o soluție, mai crede primarul. „Fiecare comună ar trebui să aibă angajat un arhitect șef. Având în vedere salarizarea noastră așa de bună, niciun arhitect nu se îndreaptă către comune. Din cauza asta nu putem face funcția asta decât prin cooperare. Adică 3, 4, 5, 10 comune să avem un singur arhitect și să ne facă lucrul acesta. Așa s-a întâmplat și cu auditul, cel care funcționează deja. Un auditor nu poate să stea pe salariul de mizerie într-o primărie și nu am fi putut reuși să angajăm doi auditori, așa cum spune legea, care să verifice investițiile pe care le facem noi. Nici noi nu am putea, la o comună, acoperi programul de lucru, pentru că nu avem așa de multe investiții ca omul ăla să verifice 8 ore, 20 de zile pe lună”, a explicat primarul Ilie Chitez.

Sunt însă și servicii la care nu se poate renunța la fel de ușor. Pentru registrul agricol, de exemplu, primarul vede în continuare necesitatea prezenței unui funcționar în localitate, pentru că nici bazele de date nu sunt la această dată atât de bine puse la punct încât să poți oferi serviciul complet digitalizat.

„La impozite și taxe nu se poate. Casierul ăla trebuie să fie, așa e obișnuit omul la țară, vor mai fi câțiva ani până când se digitalizează și va deveni obligatoriu să se plătească doar cu card”, a dat primarul un alt exemplu.

Deși e nevoie de o regândire a anumitor servicii, să pui problema ca aceste servici pe care trebuie să le oferi cetățenilor să se susțină e forțată. Sunt, spune primarul Ilie Chitez, orașe care nu reușesc ca din taxe și impozite să-și susțină 100% activitatea.

„Este ca și când ai spune că serviciul ăla de asistență socială, cel care trebuie să ajute omul, ăla trebuie să se susțină. Nu e profitabil. (...) Serviciile publice așa sunt. De-aia le spune și servicii publice și nu le spune, nu știu, economice. Pentru că ele sunt făcute să ajute omul, să vină în întâmpinarea omului. De-asta a apărut noțiunea de stat, de comună, de oraș, tocmai pentru că adăugăm sprijinul omului, nu trebuie să mă duc la om și să-i spun - adeverința te costă șapte lei”, a mai punctat Chitez.

O fuzionare sau o comasare va produce, în multe zone, disconfort cetățenilor, însă situațiile nu vor fi la fel peste tot. E diferență, spune primarul, între localitatea din vârf de munte și cea din vecinătatea orașului.

„Cetățeanul era obișnuit până acum să-și aibă serviciile aproape. Știa că face 5 minute, 10 minute, un sfert de oră până la primărie, știa unde e, știa programul, știa tot. Din momentul ăsta îl rupem și îl trimitem într-o altă locație. Dar nu știe programul, îl bănuiește. Din punctul ăsta de vedere, temeri, da, există”, a mai adăugat președintele filialei Olt a ACoR.

Primarul comunei Baldovinești, prima, în ordine alfabetică, din județul Olt, care are mai puțin de 1.500 de locuitori, se ferește să comenteze prea mult pe temă.

„Deocamdată nu înțeleg ce vor să facă. Dacă o fac numai administrativă comportă ceva, dacă o fac teritorială comportă altceva, dacă fac reformă administrativă și teritorială este altă discuție. Sunt atât de multe necunoscute că nu pot să mă pronunț. (...) Acum guvernanții noștri trebuie să gândească la binele oamenilor. Și să ia decizii în consecință. Dacă prin chestiunea asta fac bine populației, oamenilor, locuitorilor, suntem de acord cu ei. Mergem înainte, sigur că da”, a reacționat Enescu.

Primarul mai spune că nu va face propuneri înainte ca reprezentanții guvernului să-și prezinte intențiile, „că mi-e teamă să nu le dăm vreo idee”.

„Dacă o fi să fie, mă supun legilor țării”

Comuna Spineni este una dintre cele mai întinse, deși numărul de locuitori se situează în jurul valorii în discuție, de 1.500, în anumite documente. La recensământul din 2011, datele provizorii, era sub acest prag, în prezent se apropie de 1.800. Locuitori, în fapt, ar fi însă chiar ceva mai mulți, aproape de 2.000, doar că devreme ce nu-i mai obligă nimeni să-și perfecteze documentele (deși prevederi legale sunt), oamenii stau în Spineni, dar au domiciliul, în acte, la oraș.

„Așteptăm să vedem ce se întâmplă. Eu nu sunt printre ăia, dar dacă o fi să fie, mă supun legilor țării”, spune primarul Dănuț Șărpău. Ceva trebuie făcut, e de acord edilul, pentru că „sunt multe comune care au 500 de locuitori și le dai bani pe fonduri europene să facă școală, când au 20 de copii. Sau le dai canalizare, la o comună care are 600 de locuitori. Să fim serioși! D-aia nu sunt bani în țară. N-are cine să se mai ducă acolo, se vor duce comunele, nu se va mai avea populație de niciun fel. A îmbătrânit populația, peste tot, nu numai la noi”.

Problema legată de numărul de locuitori i-ar fi creat neplăceri inclusiv la depunerea anumitor proiecte, spune primarul Dănuț Sărpău. Pentru aducțiunea de gaze nu a îndeplinit punctajul. „Pentru gaze eu am avut 30 de puncte pe populația care o aveam și trebuia să fie minim 55 de puncte. La punctaje ne termina. Ne-am unit cu Bărăști și cu Tătulești. Ne-am înscris cu tot ce aveam noi și am făcut, trei comune, 37 de puncte, din 60 cât trebuia”, a menționat primarul.

Are în prezent, mai spune primarul comunei Spineni, două proiecte finalizate, un parc fotovoltaic și o platformă pentru gunoiul de grajd, însă bani pentru constructori n-au venit.

„E făcută platforma de gunoi cu tot ce ține. Utilajele care corespund pentru platformă sunt toate și nu ne-au venit banii la ora asta. Panourile fotovoltaice, 200 kW, totul terminat, legat la curent, dar nu pot să fac procesul verbal că nu și-au luat banii de terminare”, a mai spus primarul. Restanțe ar avea și la proiectul de înlocuire a apometrelor vechi, un proiect de peste 8 milioane de lei, or acestea sunt probleme pe care nu crede că o reformă administrativă le-ar putea rezolva.

Din taxe și impozite, pe de altă parte, poate susține doar 70% din activitatea curentă, fără vreo investiție, dar se consideră „un caz fericit”. „Adică 70% mi le susțin pentru că mai am societăți, mai am OMV, niște societăți agricole, altfel ar fi foarte greu”, a mai precizat Șărpău.

Ce ar putea aduce comasarea? La capitolul fonduri economisite, nu foarte mult, crede primarul.

„Dacă se comasează trei comune, nu o să mai fie decât un primar, o să dispară două posturi de primar. Dar nu poate să fie un primar și un vice pe trei localități. Deci tot o să rămână câte un vice și colo și colo. O să dispară doi secretari, dar serviciul de impozite și taxe, de stare civilă, cu ele cum faci? Vine unul de la o comună de la 40 km să scoată un certificat de deces aici la mine? Îl îngroapă în fundul curții. Asistență socială, la câte probleme sunt pe asistență socială, bătrâni, persoane cu handicap, astea rămân pe fiecare comună, nu dispar. (...) Deci sunt puține posturi care dispar și la salariile care sunt la noi, să fim serioși. Adică un parlamentar ia sumă forfetară de 20.000 de lei și nu-i ceri nimic și mie, care am un salariul de 5.500, cât am eu...”, a mai adăugat Șărpău.

Primarul din Spineni vede în schimb utilă comasarea școlilor. Acolo unde se învață în regim de simultan, ar fi chiar o necesitate. Explică faptul că la Spineni, unde sunt 80 de copii și, din nou, ar fi o situație bună comparativ cu alte localități, se decontează 3.500 lei doar naveta profesorilor.

„Gândiți-vă că plătesc aproape 40.000 pe an, pentru 80 de copii, dar unul care are o școală cu 25 de copii și vin profesorii, tot așa, din altă parte? Azi sunt microbuze la școală, deci îi poți duce. Am avut anul trecut doi elevi în clasa a VIII-a. Doi elevi”, a susținut primarul.

„Patru oameni buni duc o comună ca a mea”

Localitatea Topana este printre cele mai mici din județ, după numărul de locuitori, are mai puțin de 800. La fel, primarul spune că în fapt ar sări de 1.000, dar că nu toți au domiciliul și în documente la Topana. Altfel, sunt cinci sate de administrat, cel mai îndepărtat de centru este la o distanță de 10 kilometri.

„Dacă aici e problema țării, eu vreau să desființeze și de tot comunele. Dar eu aș întreba pe cel care o face care sunt avantajele și dezavantajele. Eu nu înțeleg niciun maxim sau minim avantaj. Nimic. Doar ca să facă pe placul la proști și la nebuni. În afară de desființarea a trei, patru posturi, mai mult de atât, nimic. Că nu mai sunt doi primari și e unul? Păi da, dar la comuna cealaltă va avea mai mult salariul, pentru că se mărește numărul populației și intră la alte grile de salarizare. Dar până la urmă, oamenii au de suferit, nu primarii sau salariații. Oamenii. Dacă vor să facă, să o facă”, spune primarul Gheorghe Barbu.

Edilul spune că vede o soluție în prestarea anumitor servicii de către salariați comuni mai multor primării. „Eu am 10 salariați, dar observ că eu cu cinci, dacă m-ar lăsa să le dau mai mulți bani și să opresc sau să aduc pe cine trebuie... Am apucat să-i angajez pe toți, că nu veneau oameni să se angajeze, și acum e greu să-i dai afară. Patru oameni buni duc o comună ca a mea”, a punctat primarul.

Ca și primarul din Spineni, Gheorghe Barbu spune că școlile, pe de altă parte, ar trebui comasate.

„Acolo, dacă sunt mai mulți copii într-o clasă, normal că învață mult mai bine decât la simultan, unde face ora jumătate-jumătate cu o altă clasă. Da. Eu aș fi de acord. Adică una e să ai 15, 20, 30 de copii într-o clasă, una e să ai doi. Asta da. Și am vrut de mult. Noi am fost prima comună în județ care am comasat școlile în comună. Prima din județ. Pentru că mi s-a părut o idee foarte bună. De ce să ții câte doi copii în trei școli, când puteam să țin 10 într-o școală?”, a mai spus primarul.

Astăzi, din cei 30 de copii din comună, mai mult de jumătate merg în comuna vecină, Făgețelu, pentru că „acolo se face mai multă carte”.

Dezamăgirea primarului este evidentă. „Am văzut că sunt hotărâți pe treaba asta. Lasă-i să fie hotărâți, că știți cum e, e o vorbă în popor: își taie singuri craca de sub picioare. Vor plânge tot ei. Nu e vorba de mine. E vorba de mine și ca cetățean, nu ca primar. Eu o să devin un cetățean al comunei și o să fiu nevoit să mă duc la 30 km, sau la 20, că la 10 avem acum primul sat de centru.

Ne ducem la poartă la oameni să-i încasăm impozite, să-i servim. Mai vine ăla din altă comună? Nu. Fiecare va ține cu comuna lui. Care primar va fi ales din comuna respectivă, ăla va ține cu comuna lui, acolo se vor dirija toate fondurile, toate investițiile, și ceilalți vor fi de umplutură”, a mai spus primarul.

În județul Olt sunt peste 20 de comune cu o populație sub 1.500 de locutori, conform datelor de la recensământul din 2021, adică aproape un sfert din totalul localităților rurale.