Avocatul Rapcea cere ridicarea controlului judiciar. Acuzațiile privind promovarea mișcării legionare și legăturile cu „guru” Bivolaru, Noua Dreaptă și Diana Șoșoacă

Avocatul Mihai Rapcea, cunoscut pentru legăturile sale cu mai multe personaje controversate și vizat într-un dosar privind acuzații de promovare a ideilor legionare și a unor mesaje antisemite, a contestat măsura controlului judiciar, invocând libertatea de exprimare.

Mihai Rapcea a contestat acuzaţiile. FOTO: captură video

Avocatul bucureştean Mihai Rapcea, cu o activitate profesională de peste 25 de ani, se află în prezent sub control judiciar într-un dosar în care procurorii îl acuză de promovarea în spațiul public a unor idei legionare, a unor materiale cu caracter fascist, precum și a unor mesaje antisemite. Măsura a fost dispusă după ce inițial el a fost reținut pentru 24 de ore, în urma unei percheziții domiciliare.

Potrivit activenews, Mihai Rapcea a contestat deja controlul judiciar, în cererea sa motivând că o parte dintre probele strânse de anchetatori, în special cele extrase din telefonul său, ar fi fost obținute printr-o procedură necorespunzătoare și nu ar putea sta la baza unei măsuri preventive.

De asemenea, avocatul contestă rapoartele Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, pe care nu îl consideră o autoritate competentă pentru a stabili dacă anumite fapte sau simboluri au caracter legionar sau fascist, şi susține că mesajele sale nu reprezintă fapte penale, ci exprimări de opinie, invocând libertatea de exprimare ca fundament al poziției sale.

„Procurorul interpretează cu rea-credință materialul probator si, depășind cadrul procesual, face judecăți de valoare, menite sa acopere artificial inexistenta probelor privind latura subiectiva (vinovăția- intenția) a infracțiunilor reținute in sarcina inculpatului. Atragem atenția ca multitudinea de sofisme deghizate in raționamente juridice nu pot constitui probatoriu in cauza, mijloacele de proba fiind strict şi limitativ reglementate de Codul de procedura penală", a scris avocatul în solicitarea sa.

Acuzațiile din dosar

Potrivit ordonanței de reținere citate în anchetă, la data de 2 aprilie 2026, Mihai Rapcea ar fi promovat pe rețelele sociale cultul unor persoane condamnate pentru crime de război, prezentate în mod elogios și asociate unor valori morale. În același context, ar fi difuzat un material video considerat de anchetatori ca având caracter extremist și îndreptat împotriva comunității evreiești.

Procurorii mai rețin că, în mai 2024, acesta ar fi publicat pe Facebook fragmente din „Cărticica șefului de cuib”, lucrare semnată de Corneliu Zelea Codreanu, utilizarea acestor pasaje fiind interpretată ca promovare a ideologiei legionare.

În dosar apare și episodul difuzării unui videoclip filmat la Ateneul Român, în care un dispozitiv mecanic ar fi executat salutul legionar în fața bustului lui Mihai Eminescu, precum și participarea la adunări comemorative cu caracter neolegionar, inclusiv la Tâncăbești.

Pe componenta de antisemitism, anchetatorii susțin că, în aprilie 2026, Mihai Rapcea ar fi publicat o înregistrare video în care ar fi instigat la ură împotriva comunității evreiești, inclusiv prin teorii conspiraționiste privind influența acesteia în instituțiile din România. În același dosar este menționată și intenția sa de a purta public steaua galbenă, gest interpretat de anchetatori ca o ofensă la adresa memoriei victimelor Holocaustului.

De asemenea, este invocată participarea la o manifestație din 9 octombrie 2024, organizată în fața Ambasadei Israelului, chiar de Ziua Holocaustului, unde ar fi fost transmise mesaje considerate antisemite.

Procurorii îi mai impută și promovarea publică a unor persoane condamnate pentru crime de război, precum Mircea Vulcănescu și Radu Gyr, dar și contestarea interdicției privind cultul mareșalului Ion Antonescu.

În urma perchezițiilor domiciliare, anchetatorii afirmă că au fost găsite volume de literatură extremistă, lucrări cu tematică legionară și obiecte cu simbolistică asociată acestei zone ideologice, alături de date informatice considerate relevante pentru anchetă.

Mihai Rapcea se apără şi spune:

„Obiectele de cult religios (veșminte, icoane, etc) nu pot fi reținute ca probe în acuzare. În sens contrar, am ajunge în situația în care dreptul la libertatea religioasă ar fi îngrădit invocându-se diverse pretexte pentru a nu mai permite cetățenilor să dețină acasă obiecte de cult sau să transforme deținerea obiectelor de cult în mediul privat într-o infracțiune.”

Cine este Mihai Rapcea

Numele avocatului Mihai Rapcea este legat de mai multe personaje controversate ale spațiului public românesc din ultimele două decenii.

Una dintre cele mai cunoscute este relația sa cu Mișcarea pentru Integrare Spirituală în Absolut (MISA) și cu Gregorian Bivolaru. În urmă cu mai bine de 20 de ani, Rapcea a fost implicat ca avocat în dosarele în care liderul MISA era vizat de anchete penale și a devenit una dintre figurile juridice asociate apărării acestuia.

În acea perioadă, a participat și la evenimente organizate de MISA, atât la Costinești, cât și în București, și a susținut public poziții favorabile lui Bivolaru. În mediul online, a publicat de-a lungul timpului documente judiciare și materiale legate de aceste cauze, construindu-și o arhivă proprie de texte și comentarii.

Ulterior, după plecarea lui Bivolaru din România și apariția unor noi controverse, Mihai Rapcea a declarat că s-a înșelat în privinţa „gurului” Gregorian Bivolaru şi a adoptat o poziție critică față de acesta, inclusiv în intervenții publice.

Tot Mihai Rapcea este cel care l-a apărat, în urmă cu mai mulţi ani, pe la fel de controversatul jurnalist Dan Diaconescu în dosarul în care acesta a fost acuzat de şantaj.

Membru fondator al Noii Drepte şi legăturile cu Diana Şoşoacă

O altă etapă importantă din parcursul său este implicarea în zona naționalistă. În 2007, Mihai Rapcea a fost printre fondatorii Asociației Noua Dreaptă, alături de Tudor Ionescu, organizație cu profil ultranaționalist, activă în spațiul public prin proteste și acțiuni stradale, fiind prezent în diverse manifestări publice, unele dintre ele marcate de tensiuni legate de comunitatea LGBTQ+.

În anii următori a fost implicat în încercări de construire a unor structuri politice naționaliste, proiecte care nu au fost finalizate din cauza divergențelor interne. Mai târziu, și-a mutat activitatea în zona politică suveranistă, unde a apărut frecvent în transmisiuni online alături de Diana Șoșoacă și jurnalistul Luis Lazarus, participând la dezbateri și emisiuni cu teme politice și sociale.

Această apropiere s-a concretizat ulterior și politic, Mihai Rapcea devenind membru al partidului SOS România, unde a ocupat funcția de vicepreședinte, înainte de a fi exclus din formațiune, odată cu fostul soț al liderei SOS.

O parte dintre materialele publicate de Mihai Rapcea pe rețelele sociale au fost eliminate de platforme pentru încălcarea regulilor privind discursul instigator la ură, considerându-se că în postările sale apar teorii conspiraționiste antisemite și mesaje cu încărcătură ideologică radicală.

De asemenea, acesta şi-a folosit blogul personal și editura proprie, Sânziana, pentru publicarea și reeditarea unor lucrări asociate Mișcării Legionare, inclusiv texte semnate de Corneliu Zelea Codreanu, prezentate ca surse de analiză istorică.

Avocatul invocă dreptul la liberă exprimare

Revenind la dosarul în care este acuzat de propagandă legionară în care contestă punerea sa sub control judiciar, Mihai Rapcea susține că măsurile impuse sunt disproporționate, în special interdicția de a publica online și de a participa la adunări publice, pe care le consideră o restrângere excesivă a libertății de exprimare.

El afirmă că nu reprezintă un pericol pentru ordinea publică și invocă faptul că faptele investigate sunt mai vechi, iar activitatea sa profesională este cunoscută public.

Totodată, susține că reacțiile apărute în spațiul public după reținerea sa arată existența unui sprijin semnificativ din partea susținătorilor săi și ridică, în opinia sa, probleme legate de interpretarea limitelor dintre opinie și infracțiune.