Aventura, la final

adevarul

Publicat: 05.02.2011 21:11

Ultima actualizare: 10.08.2022 06:44

Cei 15 membri ai expediției „Adevărul“ au revenit ieri în România după un zbor lung, cu valizele pline de amintiri. Singurul lor regret este că vacanța s-a terminat. De la leii leneşi din savană şi până la masaii care încă trăiesc în case de lut, Kenya le-a oferit câştigătorilor „Adevărul“ surprize peste surprize.

„Mie cel mai mult mi-a plăcut că în Kenya este foarte cald acum, iar noi ne-am întors bronzaţi. Apoi mi-a plăcut foarte mult la safari, mi-au plăcut animalele pe care le-am văzut acolo", a spus Andrei (9 ani) din Constanţa, la revenirea în ţară, ieri pe Aeroportul Otopeni din Capitală. Lui Tudor (9 ani) din Piatra Neamţ i-a plăcut şi după-amiaza petrecută la plantaţia de ceai de la Limuru, unde a putut să joace fotbal pe gazonul proaspăt tăiat, spre deosebire de prietenii de acasă care pot visa la o partidă doar la primăvară.

Ema (15 ani) din Giurgiu spune că a avut o vacanţă pe cât de neaşteptată, pe atât de frumoasă. „Mă bucur că eu am putut sta la soare, în timp ce în România era ger. Am văzut atâtea lucruri interesante, că nici nu ştiu cu care să încep", a spus adolescenta. Nici Răzvan (9 ani) nu ştie cu ce să înceapă când vine vorba de momentul preferat, dar cu siguranţă i-a plăcut la Bomas of Kenya, un fel de muzeu al satului, unde turiştii pot vedea, pe lângă casele celor mai importante triburi, dansuri şi obiceiuri locale.

Într-adevăr, cele opt zile de vacanţă au fost pline de aventuri. Chiar dacă nu l-au găsit pe Rahan, cei mici au păşit pe urmele lui în savana cea plină de mistere şi s-au bucurat de toate surprizele pe care le-a oferit aceasta. Cei mari, pe de altă parte, au putut experimenta traiul dintr-o lume cu totul diferită de a noastră. Cea mai marcantă experienţă a fost de departe cea din satul de masai, din rezervaţia Masai Mara.

Cum trăiesc masaii

Soţiile sunt cele care construiesc casele de lut ale masailor

În satele din rezervaţia Masai Mara, „papa maasai" (şeful aşezării) este cel care are primul şi ultimul cuvânt. El îşi poate lua până la zece neveste, în funcţie de câte vaci sau capre are (o nevastă este cumpărată cu minimum cinci vaci). Acestea locuiesc în colibe ridicate din lut. Casele sunt formate din dormitorul nevestei, al copiilor, bucătărie, dar şi locul unde dorm caprele.

Rata de şcola-rizare în rândul copiilor masai este destul de scăzută

Totul are o suprafaţă de maximum cinci metri pătraţi, iar înăuntru se poate sta cu greu în picioare. Locuinţele masailor au o fereastră de 10-20 de centimetri şi sunt acoperite cu paie. Mărimea casei scade în funcţie de numărul nevestelor, prima fiind cea privilegiată. Constructorul este întotdeauna soţia. Tot ea se ocupă de creşterea copiilor, întreţinerea casei şi toate cele trebuincioase. Bărbatul nu trebuie decât să meargă cu vitele la păscut şi să vâneze, îndeletnicire care însă s-a cam pierdut. Femeile nu au dreptul de a face comentarii, ele trebuie să-şi asculte orbeşte soţul. Nu pot divorţa decât în cazuri extreme. „Fetele sunt bune de măritat la 12-13 ani. Ele sunt «circumcise» înainte de a se căsători, la fel ca şi băieţii. Diferenţa este că ceremonia fetelor se face în colibă, spre deosebire de cealaltă care este în mijlocul satului", a explicat David, ghidul grupului. Femeile au dreptul de a face comerţ doar cu găini. Doar ele pot primi banii, pe care trebuie însă să-i înmâneze soţului.

Masaii nu cresc legume pentru că sunt nomazi şi se mişcă din loc în loc o dată la trei-patru-cinci ani, aşa că se ocupă doar de creşterea animalelor. Din acelaşi motiv şi rata de şcolarizare este destul de scăzută în rândul acestora. „Nu sunt neapărat săraci. Ei trăiesc aşa, pentru că aceasta este tradiţia lor, cultura masai. Aleg singuri acest stil de viaţă care nouă ni se pare dificil, dar care pentru ei este chiar confortabil", a conchis ghidul kenyan, care vine din tribul kykuru.