Asalt la Camerele de Gardă

Toate unităţile de primiri urgenţe din ţară lucrează la foc continuu de la începutul acestui an. Nu pentru că stăm mai prost cu sănătatea decât anul trecut, ci pentru că pacienţii preferă spitalele medicilor de familie. De aceea, autorităţile au dat startul unei campanii pentru a-i învăţa pe români când să folosească sistemul de urgenţă şi când nu.

Medicii de la camerele de gardă sunt depăşiţi de numărul tot mai mare de pacienţi care ajung în urgenţe deşi problemele de sănătate ale celor mai mulţi nu pot fi încadrate la urgenţe. Doctorii atrag atenţia că de la începutul anului, lucrează la foc continuu, în secţii supraaglomerate, confruntându-se cu cazuri care nu au ce căuta la Unităţile de primiri urgenţe precum boli cronice, febre sau viroze.

Pentru că numărul cadrelor medicale este mic, iar cel al pacienţilor care merg la urgenţă este din ce în ce mai mare, timpii de aşteptare pot ajunge în unele cazuri şi la patru sau cinci ore. Prin urmare, autorităţile au decis să pornească o campanie prin care să îi inveţe pe români când să apeleze urgenţa.

„Avem, într-adevăr, un număr mare de prezentări la unităţile de primi urgenţe şi există plângeri în ultima perioadă că timpii de aşteptare au crescut la patru sau cinci ore. Sunt mai multe motive pentru care se aşteaptă în UPU. Pe lângă faptul că e sezon de viroze şi gripe, multe spaţii din unităţile de primiri urgenţe din ţară sunt vechi, improprii şi nu pot fi folosite la capacitate maximă”, a explicat, pentru „Adevărul”, doctorul Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

„E grav că sunt cazuri cronice aduse cu ambulanţa”

Perioada de vârf se simte însă în special în spitalele de urgenţă din Capitală. De pildă, doar la Spitalul Pantelimon, în primele două săptămâni din an au existat aproape 3.000 de internări.

„Totul este scăpat de sub control. Problema este că ne confruntăm cu cazuri cronice care nu au ce căuta la unităţile de primiri urgenţe şi, pentru că vin în spital, trebuie să îi consultăm pe toţi. Suntem limitaţi ca locuri pe secţii, iar problema cea mai mare este că marea majoritate vin cu ambulanţa, şi când vin cu ambulanţa trebuie internaţi. Românul sună la ambulanţă pentru orice şi ne ameninţă dacă are de aşteptat pe motiv că sunt alte cazuri mai grave. Avem parte de tot mai multe agresiuni verbale în ultima perioadă”, a declarat, pentru „Adevărul”, medicul Fiorella Mitoiu, şefa Unităţii de Primiri Urgenţe de la Spitalul Pantelimon.

Aceasta arată că sunt pacienţi care exagerează foarte mult simptomele atunci când sună la ambulanţă. „Şi dacă ambulanţa nu se mişcă repede, se lasă cu ameninţări, cu scandaluri. Sunt mulţi neasiguraţi care se tratează după ureche şi după săptămâni vin în UPU să-i consultăm. Din punctul meu de vedere, ar trebui puşi la plată când nu sunt urgenţe”, a completat medicul urgentist, precizând că foarte multe cazuri ajunse în spital pot fi rezolvate de medicul de familie sau de cel din policlinică.

Medic de familie: „Se duc glonţ în spital pentru orice”

Filtrul pentru aceste cazuri ar trebui să fie medicul de familie, arată şi doctorul Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF). „Am avut în fiecare zi între 20 şi 50 de pacienţi, există un număr important de pacienţi care greşesc şi se duc direct la camerele de gardă, pe care le supraaglomerează în defavoarea unor pacienţi cu afecţiuni grave. Acolo e medicul care se nimereşte, nu e cea mai bună rezolvare. Dar, fiind şi foarte mulţi neasiguraţi şi ştiind că acolo totul e gratis, se duc glonţ în spital sau cheama ambulanţa. Sper să înţeleagă că salvarea este rezervată urgenţelor”, a subliniat medicul de familie.

Arafat: „Se face triaj ca în restul ţărilor europene”

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, doctorul Raed Arafat, spune că pentru a scădea numărul de prezentări la camerele de gardă, dar şi pe cel de solicitări făcute la ambulanţă şi SMURD ar trebui să nu mai existe limitare a numărului de pacienţi care pot fi văzuţi zilnic de medicul de familie.

„Pretenţia în acest moment este ca ambulanţa să ajungă în 10 minute pentru o febră sau să fie văzut de medicul din spital imediat cum ajunge acolo. Nu refuzăm pe nimeni, dar diferenţiem după gravitatea cazului. Nu putem transfera responsabilitatea diagnosticului urgenţei la pacient. Nu îi putem spune: <<tu trebuie să ştii ce ai>> înainte de a veni la noi, că atunci îl trimitem pe el la facultatea de medicină”, a explicat oficialul care admite că sunt şi români care merg la spital în speranţa că îşi vor face analizele în UPU.

„Nu poţi să vii să închizi unitatea de primiri urgenţe în faţa unora pentru că vin pe picioarele lor, cu taxiul sau pentru că medicul consideră că este supraaglomerat. Se face triaj, se aşteaptă, se vede bolnavul, dar după ce a aşteptat. Şi aici apar nemulţumirile, mai ales a celor care nu reprezintă urgenţe şi care se aşteaptă să fie văzuţi în foarte scurt timp. Avem un triaj după cinci nivele, exact cum este în toată lumea modernă, care prevede cinci categorii - de la roşu la alb. Cu cât cazul este spre alb, asta înseamnă că poate să aştepte mai mult. Stăm totuşi mai bine decât în alte ţări, care au timpi de aşteptare mai mari, de 12 sau chiar 14 ore”, a conchis Arafat.

Cum este în străinătate

Însă timpi de aşteptare la urgenţe există în toate ţările, susţine doctorul Raed Arafat. Spre exemplu, după ce în Anglia un pacient care nu reprezenta urgenţă majoră ajungea să stea chiar şi 12 ore până să fie preluat de un medic, s-a dorit să se ajungă la o limită de aşteptare de patru ore în UPU. Însă nu s-a întâmplat aşa.

„Au vrut să aplice anumite reguli care nu mergeau. În final, nu a existat altă soluţie decât creşterea finanţării şi angajarea de personal suplimentar în unităţile de primiri-urgenţe”, a explicat Raed Arafat. Timpi de aşteptare există şi în Statele Unite ale Americii, dar şi în Grecia, unde depăşesc şase, şapte ore. Iar în privinţa instituirii unor pedepse pentru cei care fac abuz de urgenţă, efectul ar fi invers faţă de cel dorit de autorităţi. Aşa s-a întâmplat în Iordania.

„Pacientul care nu constituia o urgenţă era pus să plătească. Efectul a fost triplu: unii medici, când au pus pacienţii să plătească au fost agresaţi, apoi, au fost situaţii în care pacienţii nu au vrut să plătească punând spitalul şi medicii într-o situaţie dificilă. Cel mai grav a fost că pacienţii au început să mintă pe simptomatologie iar medicii au fost nevoiţi să lucreze şi mai mult pentru a depista ce au, era un efort dublu sau triplu. În consecinţă, a crescut numărul de internări. Nu ne dorim asta”, a completat Arafat.