Apune iluzia bacalaureatului pentru toti

Dintre toate articolele de modificare a actualei Legi a invatamantului, cel putin unul este de-a dreptul revolutionar, ba m-as incumeta sa spun ca modificarea propusa, prin consecintele sale, se

Dintre toate articolele de modificare a actualei Legi a invatamantului, cel putin unul este de-a dreptul revolutionar, ba m-as incumeta sa spun ca modificarea propusa, prin consecintele sale, se inscrie intre foarte putinele masuri de reforma reala ale celor 12 ani de democratie. Aceasta deoarece se schimba radical conceptia in privinta uneia din formele de finalizare a unui ciclu de invatamant: bacalaureatul. Acum un secol, examenul reprezenta un prag decisiv in viata si traiectoria educationala a individului. In aceeasi masura, bacalaureatul insemna si un pasaport de acces in elita societatii: o ata pentru ca nu oricine reusea sa mearga la liceu, si apoi pentru ca nu oricui ii era cu putinta sa ia examenul. In ultimii 50 de ani, din pacate, aceste "calitati" ale bacalaureatului au fost usor-usor sterse de politica educationala heirupista, ceausista. E drept, lucrurile se mai schimbasera si la nivel european, in sensul masificarii treptate a educatiei si a accesului la aceasta, dar la noi, tendinta fireasca a fost serios afectata de balivernele politice, ajungandu-se la aberatia de a scoate bacalaureati pe banda rulanta. Daca vreun profesor avea curajul sa lase corigent un elev, darmite sa nu-l promoveze la bacalaureat, trebuia sa dea socoteala partidului la modul cel mai serios, riscurile mergand pana la pierderea locului de munca. Triumful socialismului, productivitatea educationala a societatii comuniste trebuiau sa fie "integraliste" si la acest capitol, chiar daca si aici rebuturile nu erau putine. Nazaririle acestea, impotriva firii, au avut drept consecinta crearea unei iluzii periculoase - bacalaureatul a devenit un bun comun, accesibil oricarui tolomac, nu o datorie fata de sine si fata de societate. Iluzia ca diploma cu filigran ar putea acoperi si suplini chiar si nestiinta s-a perpetuat, din pacate, si dupa '89. Acum toata lumea pare mai degraba interesata de colectionarea de diplome si prea putin de achizitionarea de abilitati, capacitati, disponibilitati care sa asigure o reala si eficienta incadrare in munca. Bacalaureatul a devenit o chestiune de bonton De acum se va schimba putin foaia. Peste asteptari, MEC a iesit la rampa si a avut curajul sa spuna "pardon, bacalaureatul nu mai e de nasul tuturor, ci doar pentru aceia care doresc sa-si perfectioneze traiectoria educationala, sa faca studii superioare". Celor care, din diverse motive, la 18 ani, cand finalizeaza cursurile invatamantului preuniversitar, li se va parea mai tentant un loc de munca, noua lege le va asigura nu doar indeplinirea dorintei, ci chiar posibilitatea de a poseda un portofoliu profesional flexibil, care sa-i asigure o buna miscare in ceea ce numim - si incepe sa prinda viata si in Romania - a fi educatia permanenta, nemaiobligandu-l la severul examen. Sigur, schimbarea opticii nu este gaselnita noastra, dar e bine ca totusi ne-am dezmeticit. Prin cele tari ale lumii chiar asa se gandeste: scoala reprezinta un excurs in lumea cunoasterii, menit sa ofere tanarului, cat mai urgent si fara prea multe bagaje de prisos, posibilitatea de a-si cunoaste propria valoare si de a se integra in realitate, adica intr-o lume naucitor de flexibila, guvernata de legi aspre, acea realitate care nu mai ingaduie mimetismul si vociferarile bazate pe iluzii despre noi insine. Cum va primi societatea romaneasca aceasta propunere de modificare a propriilor sale prejudecati si mentalitati desuete? Greu de presupus, cum dificil este si sa crezi ca, dupa ce va fi adoptata aceasta noua viziune si politica educationala, efectele vor aparea imediat. In plus, chiar MEC trebuie sa-si defineasca bine si profund ce va reprezenta bacalaureatul si cum se va regasi el in parcursul urmator, pentru a-l face cu adevarat un examen de incercare a fortelor, de confirmare a unei anumite valori si a unei anumite determinari in realizarea personala a individului.