Aproape jumătate dintre români nu știu ce s-a întâmplat la evenimentele din 13-15 iunie 1990 | SONDAJ
0S-au împlinit 35 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, când forţele de ordine, cu ajutorul minerilor aduși în Capitală de fosta conducere a României, în frunte cu Ion Iliescu, au pus capăt mișcărilor de protest care durau de mai bine de două luni.

Conform unui barometru INSCOP, realizat în perioada 26-30 mai 2025, aproape jumătate dintre români nu știu ce s-a întâmplat acum 35 de ani în București, la evenimentele din 13-15 iunie 1990.
„Unul dintre evenimentele istoriei recente a României care a marcat profund regimul nostru democratic este cunoscut doar de puțin peste jumătate dintre români. Mai mult, se observă diferențe semnificative de cunoaștere pe diverse categorii de populație”, precizează sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.
Potrivit sondajului, 54,1% dintre respondenți spun că știu ce s-a la evenimentele din 13-15 iunie 1990, în timp ce 45,7% răspund negativ, iar 0,2% nu răspund.

Inscop i-a împărțit pe cei chestionați și în funcție de partidele pe care le votează. Astfel, cei mai mulți dintre cei care declară că știu ce s-a întâmplat la evenimentele din 13-15 iunie 1990 sunt votanții PNL (71%), PSD (63%), USR (62%). Vorbim de persoane cu vârsta de 45-59 de ani (67%) și peste 60 de ani (72%) , cei cu studii superioare (72%) și locuitorii din urbanul mare (peste 60%).
De asemenea, 60% dintre votanții AUR declară că nu știu ce s-a întâmplat în urmă cu 35 de ani. Este vorba de persoane cu vârsta de 18-29 de ani (76%) și cele cu vârsta între 30-44 de ani (62%) cele cu educație primară (60%) și locuitorii din mediul rural (52%), potrivit sondajului.
„Peste 70% dintre votanții PNL și peste 60% dintre votanții PSD și USR declară că știu ce s-a întâmplat pe 13-15 iunie 1990, în timp ce 60% dintre votanții AUR declară că nu știu ce s-a întâmplat în urmă cu 35 de ani. De asemenea, 76% dintre tinerii cu vârsta de 18-29 de ani declară că nu știu ce s-a întâmplat pe 13-15 iunie”, spune Ștefureac.
Cei mai mulți ar ieși în stradă dacă drepturile și libertățile le-ar fi amenințate
De asemenea, întrebați dacă, în cazul în care drepturile și libertățile le-ar fi amenințate, ar participa în mod constant la proteste în stradă până când aceste amenințări ar dispărea, 55,8% răspund „Da, pentru că doar așa pot fi apărare drepturile și libertățile”. În schimb, 26,8% aleg varianta „Nu, pentru că nu așa pot fi apărate drepturile și libertățile”, 16,5% spun că nu și-au format o opinie, iar 0,9% nu răspund.
„Pe de altă parte, 68% dintre votanții AUR și 64% dintre tinerii cu vârsta de 18-29 de ani declară că în cazul în care drepturile și libertățile le-ar fi amenințate, ar participa în mod constant la proteste de stradă până când amenințările ar dispărea. În contrast, doar 30% dintre votanții PSD declară că ar participa la asemenea proteste. Raportat la totalul populației, aproape 56% declară că ar participa la proteste pentru că doar așa pot fi apărate drepturile și libertățile”, adaugă directorul INSCOP Research.

Concluzia lui Remus Ștefureac este că: „Dimensiunea acțională a apărării drepturilor și libertăților prin proteste de stradă pare a fi ancorată mai degrabă în percepția asupra prezentului, motivațiile izvorâte din cunoașterea evenimentelor relevante ale istoriei recente fiind mai fragile. Aceste date arată o dată în plus nevoia întăririi educației cu privire la istoria recentă, ca element relevant pentru consolidarea culturii democratice și a unei societăți reziliente la agresiuni, care pun sub semnul întrebării însăși fundamentele regimului nostru democratic”.
Datele au fost culese în perioada 26-30 mai 2025, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1.150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.
Ce s-a întâmplat în perioada 13-15 iunie 1990
În urma Mineriadei din 13-15 iunie 1990 au murit patru persoane prin împușcare, douăsprezece persoane au fost violate, la 1.311 persoane le-a fost vătămată integritatea fizică și psihică, iar 1.211 de persoane au fost private ilegal de libertate.
Manifestaţiile din Piaţa Universității din anii `90, revendicate ca fiind anticomuniste, erau îndreptate împotriva guvernului condus la acea vreme de Frontul Salvării Naţionale şi împotriva preşedintelui Ion Iliescu. La manifestaţii, care au debutat în 22 aprilie 1990, au participat intelectuali, studenţi, elevi, funcţionari, dar şi personalităţi culturale şi publice, revendicările demonstranţilor fiind grupate într-o declaraţie care a fost publicată/citită la 26 aprilie 1990.
În intervalul cuprins între 22 aprilie şi 13 iunie, la manifestaţiile din Piaţa Universităţii, cunoscute sub numele de Fenomenul Piaţa Universităţii, s-au strigat lozinci anticomuniste şi anti-guvernamentale precum: „Libertate”, „Jos Iliescu”, „Jos comunismul”, „Iliescu nu dezbina ţara”, „Iliescu pentru noi este Ceauşescu II”, „Iliescu nu uita, tineretul nu te vrea”, „Proclamaţia de la Timişoara, lege pentru toată ţara”, „Apel din Timişoara, trezeşte, Doamne, ţara”, „16-22, cine-a tras în noi”.
La data de 13 iunie 1990, autoritățile au declanșat represiunea violentă împotriva protestatarilor din Piața Universității din București, care manifestau pașnic împotriva regimului condus de Ion Iliescu. Forțele de ordine au intervenit în forță, arestând sute de persoane, devastând sediile unor organizații și redacții independente.
În zilele următoare, au fost aduși mii de mineri din Valea Jiului în Capitală, sub pretextul restabilirii ordinii.
Mineriada din iunie 1990 a fost cea mai sângeroasă dintre cele trei desfășurate în acel an, soldându-se cu morți, răniți și o gravă deteriorare a imaginii internaționale a României în contextul post-comunist.
Ea rămâne unul dintre „cele mai dureroase” momente din istoria post-decembristă, a afirmat vineri, 13 iunie, preşedintele Nicuşor Dan, subliniind că justiţia are datoria de a face lumină în acest dosar.
La 35 de ani de la acele evenimente violente, dosarul „Mineriada” încă se judecă la ÎCCJ. Cauza se află în procedură de cameră preliminară și nu a fost stabilit primul termen de judecată.
Au fost trimiși în judecată fostul preşedinte Ion Iliescu şi fostul premier Petre Roman pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, precum și fostul vicepremier Gelu-Voican Voiculescu, fostul director al SRI Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu (fost şef de cabinet al lui Petre Roman), Miron Cozma (fost lider al minerilor din Valea Jiului), general (r) Vasile Dobrinoiu (fost comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne) şi col.(r) Peter Petre (fost comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele, aparţinând Ministerului de Interne).