Analfabetismul funcţional şi industria de tip manufacturier, fără inovaţie, îngroapă economia românească

România va rămâne în 20 de ani fără angajaţi pregătiţi să răspundă nevoilor angajatorilor şi economiei actuale. Este avertismentul Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale, care atrage atenţia că pregătirea forţei de muncă nu prea are legătură cu nevoile economiei. Totodată, economiştii susţin că România s-a plafonat la nivelul industriei de cabluri şi şuruburi.

Centrul de Evaluare şi Analize Educaţionale (CEAE) avertizează că sistemul de învăţământ nu formează forţă de muncă pregătită să răspundă nevoilor angajatorilor şi economiei actuale.

Asta, pentru că rata analfabetismului funcţional (adică incapacitatea de a înţelege textul citit şi de a aplica informaţiile într-un context concret) la elevii de 15 de ani este de 42% şi în continuă creştere.

„Nu vom mai putea ţine pasul cu tehnologia şi cu progresul ştiinţific din simplu motiv că vor exista tot mai puţini oameni care să înţeleagă aceste procese. Tendinţele alarmante sunt confirmate de statisticile comparative cu ale altor ţări“, susţine CEAE.

Ajunşi în acel moment critic, companiile vor fi obligate să îşi pregătească singure angajaţii, mai arată co-fondatorul CEAE, Cristian Hatu.

„Cele mai afectate sunt companiile, care vor fi obligate să îşi asume rolul de educatori privaţi ai unei populaţii lipsite de abilităţi de bază, eficienţă şi perpective reale de dezvoltare. Noi ne vom implica în demersuri prin care să fie scăzut nivelul analfabetismul ştiinţific“, a declarat Cristian Hatu.

Olimpicii pleacă, România rămâne cu analfabeţii

Cristian Hatu mai spune că în lipsa unor decizii strategice, „riscăm ca România însăşi să devină o ţară cu două viteze, elita celor 10% din populaţie, bine plătită, şi ceilalţi, din care o bună parte vor trăi la limita subzistenţei“.

La rândul său, preşedinta Asociaţiei Române de Literaţie, Liliana Romaniuc, spune că toţi olimpicii pleacă în străinătate, iar noi vom rămâne cu absolvenţii care nu sunt capabili să înţeleagă nici  măcar prospectul unui medicament sau manualele de utilizare ale unui utilaj din cauza analfabetismului funcţional.

„Distrugem viitorul copiilor, neconştientizând că distrugem radical viitorul întregii naţiuni.  Olimpicii reprezintă 0,003%, dar copiii aceştia pleacă din ţară, iar noi rămânem cu analfabeţii funcţional. Un an în plus de şcoală înseamnă, în ceea ce priveşte veniturile unei persoane, o creştere cu 8-9%. Dacă am avea cu 5% mai mulţi absolvenţi de facultate, PIB-ul României ar fi cu 3,6% mai mare în 2025, de exemplu. De asemenea, absolvenţii de facultate câştigă cu o treime mai mult decât absolvenţii de gimnaziu. Costul real al statului datorat investiţiei insuficiente în educaţia etniei rome este estimat între 202 şi 800 de milioane de euro. Atât  ne costă pe noi că nu se investeşte suficient de mult în educaţia etniei rome, care este afectată în mod radical de acest analfabetism funcţional“, a explicat Liliana Romaniuc.

Eliminarea analfabetismului funcţional până în 2030 ar putea duce la o creştere economică inclusivă a României de peste 200% din PIB-ul actual   Centrul de Evaluare şi Analize Educaţionale

Profesorii trebuie calificaţi pentru literaţie

Potrivit preşedintei Asociaţiei de Literaţie, Liliana Romaniuc, o soluţie viabilă pentru remedierea situaţiei este ca Legea Educaţiei să oblige şcolile să alfabetizeze funcional copiii, iar profesorii să fi formaţi în acest sens. 

„Vrem să introducem în Legea Educaţiei obligativitatea şcolii de a asigura alfabetizarea funcţională a elevilor. Nu este suficient doar accesul în şcoală, dacă la finalul şcolii copiii ies analfabeţi funcţionali. Trebuie să asigur accesul tuturor copiilor la educaţie, trebuie să asigure alfabetizarea funcţională a acestora, aspect care le asigură lor funcţionarea şi trăirea în societate. Ca acest lucru să se întâmple, noi trebuie să lucrăm cu profesorii şi, indiferent de disciplina pe care o predau, trebuie să îi ajute pe copii să înţeleagă textul, deci profesorul trebuie să facă şi alfabetizare funcţională. Asta înseamnă că în formarea lor iniţială trebuie să includem aceste cursuri de literaţie sau alfabetizare funcţională a elevilor, cursuri care nu există deocamdată“, a mai precizat Liliana Romaniuc.

Pe de altă parte, secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Gabriel Ispas, spune că proiectele de literaţie sunt importante, în schimb acestea sunt doar o parte din ceeea ce ar trebui făcut.

„Am dubii că citirea unui text de chimie va ajuta la scăderea analfabetismului funcţional. Profesorii trebuie să fie formaţi pentru a avea o capacitate de a fi în pas cu toate evoluţiile psihopedagogice de la nivel internaţional. Am schimbat programele şcolare, punând accent pe dobândirea de competenţe, am schimbat modalitatea de predare, iar cadrele didactice trebuie să fie formate pentru a oferi acest tip de învăţare. Noi sperăm că, începând cu 1 iunie, să demarăm efectiv activităţile. Avem proiecte care ţin de formarea continuă a profesorilor nu numai pentru acest aspect, ci pe toate aspectele. Vom începe pregătirea pentru proiectele europene“, a declarat, pentru „Adevărul“, Gabriel Ispas.

România industriei şuruburilor

Profesorul în Economie Mircea Coşea consideră ca extrem de plauzibilă prognoza sumbră a CEAE, bazându-şi argumentaţia pe rezultatele dezastruoase de la Bacalaureat, metodele învechite de predare, absenteism, învăţământ profesional –dual existent doar pe hârtie şi ruptura dintre învăţământul superior şi piaţa muncii.

Totdodată, potrivit acestuia, viitorul sumbru va fi indus şi de faptul că România are o industrie depăşită şi nu investeşte în cercetare. 

 „Ne-am stabilizat pe o etapă depăşită a evoluţiei industriale, ne-am plafonat doar la produse industriale de natura subansambelelor auto. Avem nevoie de ramuri care produc valoare adăugată mare şi care au o tehnologie avansată. Degeaba dezvoltăm fabrici prin Ardeal, cu capital străin, de cabluri, şuruburi, scaune pentru maşini, pentru că asta nu înseamnă industrie dezvoltată. Îi învăţăm pe români să facă doar cabluri, nu să deseneze la planşetă un nou tip de automobil. Cercetarea este la pământ, avem industrie de tip manufacturier, nu concepem. Deşi invenţiile româneşti sunt premiate peste tot, în România nu sunt aplicate, nu există interes. Avem un Minister al Cercetării, dar fondurile sunt insuficiente“, a arătat Mircea Coşea, profesor în Economie la Academia de Studii Economice.